Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marți că peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primește o șansă uriașă pentru dezvoltarea și – în același timp - conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității”, au transmis reprezentanții USR PLUS după anunțarea deciziei.

Conform experților, peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins și divers din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conține „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.

Decizia a fost luată marți, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Galerie foto - Expoziţia Duhul Aurului vernisată la Oradea în 12 iunie, autori: Ivan Rous, Vasile Dorolţi, Gicu Şerban, Cosmin Bumbuţ. 

 

Reacţii ale oficialilor

Președintele Klaus Iohannis a salutat decizia prin care situl Roșia Montană a fost acceptat pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a transmis, pe Facebook, Klaus Iohannis.

Roșia Montană este o victorie majoră a noii generații politice, transmite vicepremierul Dan Barna: „Ne-am luptat ani de zile pentru protejarea istoriei și a mediului de la Roșia Montană, iar astăzi am primit o veste extraordinară”.

„Roșia Montană a fost inclusă astăzi în Patrimoniul Mondial UNESCO! Ne-am luptat ani de zile pentru protejarea istoriei și a mediului de la Roșia Montană, iar astăzi am primit o veste extraordinară. Am susținut activ încă de la început dosarul Roșia Montană la UNESCO și mă bucur că acest sit a reușit să obțină în sfârșit recunoașterea internațională”, transmite Dan Barna.

Copreședintele USR PLUS consideră că este o șansă uriașă pentru dezvoltarea și - în același timp - conservarea patrimoniului.

„Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității. USR PLUS și-a asumat în programul de guvernare un angajament important: să protejăm și să punem în valoare patrimoniul cultural și ne ținem de cuvânt. Roșia Montană este o victorie majoră a noii generații politice”, conchide Barna.

 

Primarul din Roșia Montană - Decizia UNESCO nu aduce beneficii pentru comunitate și țară

Introducerea sitului Roșia Montană în patrimoniu mondial UNESCO nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară, spune primarul localității, Eugen Furdui. Printre minusuri, el identifică dezavantaje, respectiv impunerea unor avize speciale pentru restaurarea oricărui imobil din zonă.

„Beneficii pentru comunitate în momentul de față, așa cum a fost propus acest perimetru, ...nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se bochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur și argint din Europa”, spune Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană, la Digi 24.

El a prezentat și dezavantajele deciziei UNESCO.

„Minusurile pentru comunitate apar în momentul în care ești patrimoniu mondial UNESCO - restaurarea, modernizarea oricărui imobil pe care îl deții necesită avize speciale și birocrație multă. Oamenii de aici nu sunt oameni avuți, bogați. Alte beneficii, în afară de facilita vizitarea sitului Roșia Montană, nu vedem în momentul de față. (...) Această propunere a fost făcută pe repede-înainte. Chiar ne doream să fie introdus în patrimoniu mondial UNESCO obiectivele principale, adică centrul istoric și galeriile romane”, conchide Furdui.

 

Situri româneşti pe lista patrimoniului mondial

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993); Biserici din Moldova (1993, 2010); - Mânăstirea Hurezi (1993); Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999);  Centrul Istoric Sighișoara (1999);  Biserici de lemn din Maramureș (1999).

Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare și virgine de fag din Carpați.