După un an cu emoții, alegeri și vizita de reevaluare a ARACIS, Universitatea din Oradea își propune să continue trendul ascendent de evoluție confirmat de topuri. În 2025 vor fi demarate trei mari lucrări: construirea unui cămin și a unei cantine, renovarea cabanei Gaudeamus și transformarea acoperișurilor imobilelor în platforme pentru panouri solare.

Universitatea din Oradea a făcut miercuri, 12 martie, un bilanț al anului trecut, punctând și nemulțumirile, dar și planurile pentru anul în curs. La conferință a participat rectorul Constantin Bungău, prorectorul Sanda Filip, responsabilă de comunicare Adela Ardelean, alături de alte 8 cadre didactice din instituție. 
„Universitatea din Oradea va continua în 2025 să evolueze, așa cum se vede în indicatorii de performanță. Vor fi trei direcții principale pe care ne vom baza: digitalizare, internaționalizare și sustenabilitate”, a spus rectorul Constantin Bungău, care a subliniat că 2024 a fost un an mai dificil, cu alegeri universitare și cu vizita ARACIS care a reconfirmat calificativul „grad de încredere ridicat”. Bungău a venit cu o serie de exemple de investiții deja realizate: modernizarea corpului X, aparținând Facultății de Științe Socio-Umane, un proiect în valoare de 3,3 milioane de lei, dezvoltarea unui centru de formare continuă în domeniul medical, o investiție de 7,8 milioane de lei, încheiată în campusul din strada Nicolae Jiga, opt laboratoare modernizate prin proiecte FDI, cu o valoare însumată de 1,8 milioane de lei, și altele două din sponsorizări.

Cămine, cantine, laboratoare și noi programe de studiu

Rectorul a anunțat că Universitatea a achiziționat, de la Episcopia Greco-Catolică de Oradea, clădirea din Beiuș în care se pregătesc studenții a două extensii ale învățământului superior orădean, respectiv cei de la domeniile de studiu Inginerie și Științele Educației.
 „Dorim să modernizăm aceste spații, astfel încât, în cel mai scurt timp, să putem dezvolta Beiușul universitar ca o investiție rentabilă pentru noi și, mai ales, pentru comunitate”, a afirmat rectorul. 
Din seria prezentării investițiilor finalizate anul trecut nu au lipsit cele două cămine ultramoderne finanțate de Primăria Oradea.
 „Sper ca, până la sfârșitul mandatului meu, la Universitatea din Oradea să avem doar camere de cămin cu baie proprie”, a declarat Bungău.
Rectorul Universității din Oradea a anunțat că, în termen de cel mult o lună, va fi dat în folosință un imobil în care vor funcționa spații și laboratoare ale Departamentului de Medicină Dentară, din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie.
 „Este o investiție sută la sută a Universității, realizată din venituri proprii, modernă, cu toate facilitățile necesare, în care sperăm să instalăm 80 poate chiar o sută de unități stomatologice”, a declarat rectorul, care a mai anunțat că, până în luna iunie, Centrul de Transfer Tehnologic va deveni și el funcțional.
„Nu stăm!”, a spus Constantin Bungău, vorbind și despre construcția a trei noi cămine și a unei cantine, în campusul central. Urmează, de asemenea, modernizarea cabanei Gaudeamus, de la Stâna de Vale. Un proiect în valoare de opt milioane de lei, care ar trebui să facă din baza didactică montană un spațiu sustenabil. Rectorul Universității din Oradea a mai anunțat că, în parteneriat cu Ministerul Energiei, intenționează să instaleze panouri fotovoltaice pe toate clădirile eligibile din campus, astfel încât „să fie asigurată creșterea capacității pe surse regenerabile de energie a Universității din Oradea”. 
Vorbind despre noi programe de studiu, rectorul Universității din Oradea a anunțat că Mecatronica, în sistem dual, și Geoinformatica, la Facultatea de Geografie, Turism și Sport, vor începe să funcționeze, cel mai probabil, din anul universitar următor. Altele, precum Medicina Dentară și Comunicare/Media Emergente, în limba engleză, și Cosmetica Medicală, fiind în curs de pregătire. Sunt, de asemenea, în curs de acreditare și noi studii de doctorat precum cel în Științe Politice, Științele Educației, Calculatoare și Tehnologia Informației. 
Prorectorul Sanda Filip a vorbit despre proiectele de cercetare ale Universității, spunând că în anul universitar 2024-2025 se află în derulare 132 de proiecte de cercetare, în valoare de 68 de milioane de lei, cărora li se mai adaugă și cele desfășurate în cadrul alianței academice europene EU GREEN, privind cercetarea și mobilitatea. 

Nu vrem un campus fragmentat!

Referindu-se la intenția primăriei de a lărgi, la patru benzi, strada Universității, rectorul a afirmat că este îngrijorat de această perspectivă. În opinia lui, traversarea campusului de către o arteră intens circulată ar afecta dezvoltarea sustenabilă a instituției pe care o conduce. Constantin Bungău a anunțat că Universitatea a realizat propriul studiu de trafic cu privire la strada Universității, studiu din care a reieșit că circulația pe patru benzi ar însemna o creștere cu 32% a emisiilor de gaze cu efect de seră în zonă.
 „Nu considerăm că lărgirea acestei străzi este soluția corectă. Din punctul nostru de vedere, traficul trebuie deviat, astfel încât campusul universitar să poată crește în mod sustenabil. Nu ne dorim un campus fragmentat, ci unul integrat, care să adune la un loc spațiile de învățământ, cercetare, administrative, bazele sportive. Autoritățile locale trebuie să țină cont de faptul că, în țară, sunt foarte puține, poate vreo trei, campusuri cum este cel al Universității din Oradea”, a spus Bungău.
A urmat apoi prezentarea de către cadrele didactice ale Universității din Oradea a 7 proiecte derulate, pe parcursul anului trecut. Emilian Tarcău a prezentat un proiect prin intermediul căruia 800 de elevi din licee au aflat despre programele de studii ale Universității, Florentina Chirodea a coordonat un proiect de internaționalizare a instituției, Monica Angelica Dodu a vorbit despre proiectul „Evaluarea sustenabilității stațiunii de cecetare în fața schimbărilor climatice”, Mihaela Novac a coordonat un proiect de dezvoltare durabilă a antreprenoriatului studențesc, Mircea Arion a vorbit despre un proiect care a vizat susținerea capacității instituționale pentru cercetare și inovare, Marius Drugaș a prezentat un proiect care a avut ca scop corelarea ofertei educaționale cu piața muncii, iar Andra Perțe, de la Științe Socio-Umane, a coordonat un proiect care s-a axat pe creșterea accesului studenților cu dizabilități la educația superioară în Universitate.