Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, s-a aflat ieri în judeţul Bihor, într-o vizită de lucru. Programul a cuprins întâlniri cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică şi cu coordonatorul spitalelor, Gheorghe Carp, precum şi o vizită la Spitalul Municipal, unde sunt trataţi pacienţii cu Covid.

La Spitalul Municipal, ministrul Nelu Tătaru a fost însoţit de prefectul Dumitru Ţiplea, primarul Ilie Bolojan, managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, şi managerul Spitalului Minicipal, Maria Silaghi. Vizita nu a fost anunţată în prealabil, Prefectura transmiţând presei abia cu o jumătate de oră înainte o informare despre prezenţa ministrului Sănătăţii în Bihor. Întrebat la ce concluzii a ajuns, Tătaru a spus că în judeţ nu au fost probleme. „La Bihor nu au fost niciodată probleme cu echipamentele sanitare sau cu medicamentele, aici având şi aportul Primăriei, administraţiei locale, care a suplimentat ceea ce nu au reuşit spitalele să realizeze”, a declarat ministrul.  

Tătaru a menţionat că personalul medical a făcut faţă în această perioadă, însă a atras atenţia că populaţia trebuie să respecte condiţiile de distanţare, pentru că altfel se va ajunge la o blocare a sistemului. „Această pandemie nu se tranşează în spitale, ci în prespital, unde avem o transmitere accentuată şi o creştere a numărului de cazuri”, a explicat Tătaru. Despre activitatea desfăşurată de DSP Bihor, ministrul Tătaru a menţionat că „se munceşte mult”, linia urmând să fie trasă la sfârşitul pandemiei.

„Faptul că sunt ţinute în frâu anchetele epidemiologice, faptul că participă şi medici şcolari, că avem peste 50 de anchete epidemiologice pe zi şi sunt făcute în termen de 24 de ore, este un rezultat bun”, a afirmat Nelu Tătaru.

Întrebat dacă relaxarea din ultima vreme nu este periculoasă, ministrul Sănătății a răspuns: „Am văzut a doua cocoașă, a doua fază a primului val pandemic în care a fost mai agresiv decât în primul val. În condițiile în care avem un număr mare de cazuri, avem și o adresabilitate și o încărcare pe terapie intensivă. Terapia intensivă este segmentul sanitar care trepidează la un moment dat: am plecat cu un număr limitat de paturi bine dotate, acum avem 1.034 paturi complet utilate, 473 cazuri la ATI. Este momentul pe care-l putem gestiona, dar nu lăsăm doar în baza corpului medical”. În privinţa îmbolnăvirilor în rândul angajaţilor din spitale, ministrul Sănătăţii a menţionat că sunt peste 4.000 de persoane din corpul medical infectate. „Personalul medical a făcut faţă în această perioadă, dar dacă noi, cei care ar trebui să respectăm nişte reguli, ne lăsăm doar pe corpul medical, vă spun că vom ajunge să colmatăm acest sistem”, a declarat ministrul, adăugând că „acest corp medical trebuie să şi facă faţă presiunii, dar trebuie să aibă şi viaţă personală”.

Pe de altă parte, Tătaru a afirmat că autoritățile s-au confruntat, într-o primă fază, cu asimptomaticii care cereau externarea și nu voiau internare, acum se confruntă cu asimptomatici, care, văzând evoluția bolii, refuză externarea. „Când am făcut măsuri de relaxare, începând din 15 mai, le-am făcut în baza unei scăderi a numărului de cazuri. În măsura în care se respectau aceste reguli, nu trebuia să trăim a doua cocoașă”, a declarat Nelu Tătaru. Ministrul a insistat că doar „respectând regulile vom avea o scădere a numărului de cazuri şi a patologiei din spitale”.

În ceea ce priveşte donarea de plasmă, Nelu Tătaru a declarat: „Sunt în acest moment în lucru anumite metodologii, dar trebuie să înţelegeţi că o recoltare de plasmă nu este un act medical banal. O recoltare de plasmă impune nişte teste suplimentare, pentru a putea face transfuzia cu plasmă. Plasma se ia de la cei care nu mai sunt pozitivi şi au anticorpi, se adresează către pacienţii critici care au în acel moment virusul în sânge şi au replicare virală. Pentru a face parte din una dintre cele două categorii trebuie să certificăm prin analize. Aceste analize sunt necesare pentru a vedea de la cine recoltăm această plasmă şi la cine facem transfuzia cu această plasmă”.