Sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor a găzduit, ieri, deschiderea oficială a unui demers unic în spaţiul muzeal naţional: Zilele Filmului Istoric - un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.

Organizarea Zilelor Filmului Istoric de către instituția muzeală a fost gândită ca un eveniment menit să evalueze impactul cinematografiei în societatea românească în anii regimului comunist. Astfel de evenimente s-au mai organizat în diferite alte paliere ale societăţii post-comuniste, dar niciodată sub cupola unei instituţii muzeale. Evenimentul a fost deschis de managerul Muzeului orădean, dr. Gabriel Moisa, alături de managerul cultural Adina Renţea şi secretarul de stat din Ministerul Culturii, Diana-Ştefana Baciuna, precum şi Krizbai Béla, director adjunct la Arhiva Naţională de Filme.

Filmul selectat pentru proiecţie şi dezbatere a fost „Puterea şi Adevărul” (1972), regizat de Manole Marcus. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea și Octavian Cotescu.

Un comunist convins, inginerul Petre Petrescu intră în conflict cu secretarul de partid Pavel Stoian, care refuză să vadă dificultățile pe care Petrescu le întâmpină pe un mare șantier. Pentru că Petrescu, sprijinit de tânărul secretar Duma, a avut curajul să-i expună lui Stoian toate hibele grandiosului proiect de construire, în numai doi ani, a unui baraj de mari dimensiuni, acesta este înfierat într-o ședință de partid, exclus din partid și apoi arestat.

Povestea din jurul unui șantier deschis și abandonat deoarece nu fusese bine proiectat care se desfășoară pe mai multe planuri temporale (1944, 1948, 1952, 1965) a fost plasată de scenaristul Titus Popovici (născut la Oradea, la data de 16 mai 1930, decedat în 29 noiembrie 1994) undeva în provincie, însă identitatea reală a personajelor era lesne de ghicit. Inginerul Petrescu este un alter-ego al lui Lucrețiu Pătrășcanu, prim-secretarul Stoian este de fapt Gheorghe Gheorghiu-Dej, securistul Olariu era, de fapt, Alexandru Drăghici, iar mai tânărul Duma îl avea ca model pe Nicolae Ceaușescu.

După proiecţia filmului de 2 ore şi 49 de minute s-a luat o pauză, după care a urmat dezbaterea „Cinematografia românească - Instrument al regimului comunist de propagandă şi manipulare”. Au devoalat mesajele ascunse şi au oferit explicaţii Cristian Tudor Popescu, gazetar, scriitor, critic şi istoric de film UCIN, Virgil Ţărău, istoric, Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB Cluj-Napoca, Marian Țuțui, cercetător științific, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Română. Moderatul dezbaterii a fost Gabriel Moisa, istoric, Muzeul Ţării Crişurilor.