Ediţia a IX-a a manifestărilor prilejuite de sărbătoarea urbei, ca în fiecare an, s-a desfăşurat la sfârşitul verii calendaristice, fiind precedată de Târgul de vară aleşdean.

 

Popularitatea şi amploarea manifestărilor ce marchează zilele Aleşdului se amplifică an de an. Numărul celor care participă la manjfestările artistice se ridică la multe mii de spectatori, atât din oraş, cât şi din zona Aleşdului. Acest fapt ne îndreptăţeşte să numim acest eveniment „Zilele oraşului Aleşd şi ale Văii Crişului Repede". Manifestările din acest an au fost onorate şi de prezenţa la deschidere a senatorului Cornel Popa, a deputatului Lucia Varga, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Dumitru Voloşeniuc, precum şi a multor primari din zonă. Prin eforturile organizatorilor, Primăria şi Consiliul Local Aleşd, împreună cu sponsorii tradiţionali, aceste manifestări au devenit deja tradiţie, căpătând de la an de an noi valenţe şi dimensiuni.

 

Pentru oameni şi împreună cu ei

Componenta cultural-artistică a fiecărei ediţii trebuie completată şi de cea economico-socială cu care edilii oraşului se prezintă în faţa comunităţii. Este cea mai directă şi eficientă comunicare cu locuitorii oraşului, cu care se întâlnesc o dată pe an şi se bucură împreună de realizările lor. Fără a face o analiză a modului în care s-au cheltuit banii publici şi europeni, merită să trecem în revistă doar proiectele şi obiectivele finalizate sau în derulare, care au dat oraşului aspect european prin care istoria se îmbină armonios cu modernul, iar elementele principale de civilizaţie, curăţenia şi bunul gust, se impun pe străzile urbei.

Am trecut în revistă aceste realizări împreună cu primarul Aleşdului, dl Zeno Ţipţer, aflat la al treilea mandat, ca o recunoaştere a rezultatelor sale de gospodar şi manager.

 

- D-le primar, care sunt obiectivele semnificative pe care le-aţi realizat în perioada mandatului d-voastră?

 

- Trebuie să menţionez de la bun început că suportul tuturor proiectelor realizate au fost fondurile europene, guvernamentale şi cele proprii. Cele europene şi guvernamentale le-am obţinut prin proiecte viabile şi de strictă necesitate. Meritul nostru constă în talentul de a accesa astfel de fonduri şi de a le gestiona cu chibzuinţă. Fără a face o cronologie a acestor realizări, le voi numi pe cele mai importante. În primul rând, am acordat importanţa cuvenită infrastructurii oraşului, reuşind ca în prezent toate străzile să fie asfaltate, beneficiind în mare parte şi de utilităţile necesare. Un obiectiv cu care ne mândrim şi a cărui eficienţă e bine cunoscută şi mediatizată este Centrul de zi pentru persoane vârstnice, frecventat zilnic de peste 50 de persoane, care beneficiază de servicii de recuperare şi kinetoterapie, fiind cuprinse în diferite programe social-educative. Din acest an, centrul beneficiază şi de un microbuz cu 8 locuri, care transportă zilnic la şi de la Centru persoanele cu dizabilităţi motrice, integrându-le în aceste activităţi de socializare. La sfârşit de săptămână sunt organizate excursii la locuri istorice, muzee şi mănăstiri, activităţi mult apreciate de participanţi. În aceeaşi zonă se înscrie şi realizarea cantinei sociale, în care servesc masa persoane cu probleme sociale şi cu venituri mici.

 

- În domeniul învăţământului cu ce realizări vă legitimaţi?

 

- Fără a intra în detalii, amintesc noul corp de clădire de la Şcoala „Constantin Şerban", noua grădiniţă cu program prelungit, reabilitarea grădiniţei din Peştiş şi a celei cu program normal din oraş, Campusul de la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman", sala de sport de la Şcoala din Peştiş ce se află în stadiu de finalizare şi Căminul cultural din Peştiş. În aceeaşi arie de preocupări se înscriu şi reabilitarea Bibliotecii orăşeneşti „Octavian Goga" şi supraetajarea acesteia, spaţiu care va fi destinat unui centru integrat pentru dezvoltarea turismului şi folclorului în zonă.

 

- Dar pentru socializarea şi integrarea romilor ce aţi realizat?

 

- În cadrul proiectului „Pentru un viitor mai bun", în parteneriat cu Fundaţia Ruhama, cu fonduri de la FRDS, suntem în stadiul de realizare a unui centru pentru copii şi a unei băi comunale. În satul Tinăud, pentru copii şi tineri, am realizat un parc de distracţii pe care urmează să îl dotăm în continuare cu aparate de joacă diverse şi moderne.

 

- O preocupare permanentă a executivului aleşdean o constituie salubrizarea oraşului. Chiar dacă această acţiune nu este încheiată, s-au făcut paşi importanţi. Oferiţi-ne câteva detalii.

- Am amplasat în oraş 3000 de pubele moderne, 2000 pentru deşeuri menajere şi 1000 pentru colectarea selectivă. Am înzestrat S.C. Salubri cu 3 compactoare noi, pentru colectarea gunoiului menajer, care deservesc atât oraşul, cât şi comunele limitrofe. A început construirea unei staţii de sortare, însă lucrările s-au oprit temporar din cauza blocării finanţării. La fel şi alimentarea cu apă şi canalizare a oraşului. Un obiectiv cu care ne mândrim, realizat prin eforturile comune ale Primăriei şi ale fostului manager al Spitalului, d-nul Ioan Todoca, cu fonduri de la Ministerul Sănătăţii şi din bugetul local, îl constituie noua aripă a Spitalului aleşdean, inaugurat recent, care prin spaţii şi dotare îndeplineşte normele europene. Deasemenea, s-a obţinut recent prin aceleaşi eforturi suma de 500 mii euro pentru implementarea proiectului „Modernizarea şi dotarea cabinetelor ambulatorii la spitalul orăşenesc Aleşd. Tot la capitolul realizări amintim modernizarea ştrandului orăşenesc cu apă termală, a pieţii şi construirea halei de lactate. Aşteptăm evaluarea unui alt proiect depus având ca obiectiv  „Extinderea serviciilor sociale din Centrul de zi".

 

Cântec, joc şi voie bună

Ediţia a IX-a a Zilelor oraşului Aleşd a oferit miilor de spectatori un spectacol artistic aşteptat cu mult interes tocmai pentru varietatea genurilor muzicale şi a interpreţilor, prilejuind celor prezenţi clipe de relaxare şi desfătare spirituală. Manifestările au început sâmbătă, 29 august, zi dedicată folclorului, la care şi-au dat concursul Ansamblurile "Vergelul" şi "Datina", îndrăgitul solist Nicolae Furdui Iancu împreună cu taraful „Crai Nou" din Alba Iulia, iar iubitorii muzicii de petrecere şi manele au fost încântaţi de recitalurile lui Liviu Guţă şi ale Danielei Gyorfi. Muzica de discotecă a răsunat până spre miezul nopţii. Ziua de duminică, 30 august, a reunit la „locul faptei" peste 10 mii de spectatori. Spectacolul maraton a debutat cu Ansamblul de dansuri slovace „Lipca" din Valea Cerului, după care grupul de dansatori al binecunoscutei formaţii „Metaphoric" a Clubului Copiilor din Aleşd a încântat asistenţa cu numere de dans modern şi gimnastică ritmică, demonstrând că muzica, dansul şi sportul sunt compatibile şi complementare, iar îmbinarea lor armonioasă oferă adevăratul spectacol. O inedită apariţie şi o dovadă măiestrie sportivă a constituit-o demonstraţia realizată de membrii Clubului de karate „Meteorit"din oraşul Kaba, din Ungaria, înfrăţit cu Aleşdul. Momentele de vârf ale serii au fost recitalurile susţinute de Andreea Bălan şi formaţia HI-Q, primite cu aplauze prelungi până în jurul orei 22.00, când nelipsitele focuri de artificii au anunţat încheierea manifestărilor.

 

Nu putem încheia acest reportaj fără a felicita echipa de protocol a primarului, condusă de „maestrul de ceremonii" Nuţu Demian, gazdă primitoare şi ospitalieră, care şi-a „răsfăţat" oaspeţii şi invitaţii, după tradiţie, cu mici şi bere din belşug...