Este dovedit faptul că muzica și dansul reprezintă un limbaj internațional, cu importante valențe privind cunoașterea și relaționarea interumană. Este cel mai veridic ambasador al unei țări, depășind sfera politicii. În același timp, cultura și arta reprezintă simboluri ale identității naționale ale unui popor și afirmarea lui în lume.

Din păcate, în România, chiar dacă se recunoaște acest fenomen, nu e considerat o prioritate națională, dovadă fiind slaba finanțare atât în activități și dotări, cât mai ales în aprecierea și stimularea creatorilor și interpreților de cultură și artă. Un exemplu relevant este acest festival internațional de folclor slovac organizat în România de către o minoritate etnică, cu sprijinul nemijlocit al guvernului slovac. Este a XIII-a ediție la care au participat în fiecare an formații artistice slovace din țări unde există etnici slovaci. Ne întrebăm: unde în Europa există asemenea manifestări ale etnicilor români? Deși în componența guvernului există un portofoliu ministerial pentru minoritățile etnice românești din diaspora... Despre conaționalii noștri, mass-media internaționale aduc în prim plan informații proaste, atât privind comportamentul, cât și imaginea țării. Suntem conștienți că diaspora românească nu este alcătuită doar din astfel de elemente, majoritatea românilor desfășoară activități și profesii de vârf, cu care ne mândrim... și doar atât. Cultura și arta românească sunt oferite sporadic de ansambluri folclorice din țară, care întrețin dorul de țară, de cultura și folclorul românesc. De ce oare unii pot organiza astfel de festivaluri, iar noi, românii, nu? Ar fi interesante răspunsurile autorităților la asemenea întrebări. Iată ce afirmă președintele slovac Andrej Kiska într-o scrisoare adresată președintelui UDSCR, Adrian Merka, și cetățenilor din Valea Cerului, transmisă prin dl Ștefan Rozcopal, șef de cabinet al președintelui Slovac: „Această minoritate este una dintre cele mai active comunități slovace din străinătate, iar determinarea sa în cultivarea patrimoniului cultural și a identității naționale slovace este un adevărat exemplu în ceea ce privește păstrarea obiceiurilor și tradițiilor naținale pentru generațiile viitoare.” Cine nu a văzut Valea Cerului, din comuna Suplacu de Barcău, județul Bihor, nu poate aprecia „minunățiile” realizate de această mică comunitate, de aproximativ 450 de locuitori slovaci, în domeniul economic, social, edilitar și mai ales cultural. E un sat în care civilizația este ,,la ea acasă”. Un rol esențial în aceste realizări îi revine fără îndoială familiei Merka, Frantișek - tatăl și Adrian – fiul, cu aportul necondiționat al locuitorilor.

Despre festival

Festivalul internațional de folclor al tineretului slovac din Valea Cerului a fost înființat în anul 2004, când slovacii au sărbătorit 150 de ani de când au sosit pe aceste meleaguri. Treptat a devenit cel mai mare festival folcloric slovac din România cu participare internațională. În fiecare an festivalul reunește aproximativ 300 de tineri entuziaști ai folclorului slovac, atât din România, cât și din străinătate. Pe parcursul celor două zile, micul sat Valea Cerului a vibrat de cântece și dansuri slovace, susţinute în amfiteatrul din localitate. Satul își are originea la sfârșitul sec. al IX-lea, iar numele său provine de la caracteristica regiunii. Valea care străbate satul era acoperită cu păduri de cer (stejar). De aici provine numele satului și al ansamblului folcloric „Cerovina” . Programul festivalului a debutat cu parada costumelor populare, la care au participat ansamblurile: „Erdevik” din Serbia, „Frano Strapac Markovec Nasicky ” din Croația, „Skalican” din Slovacia, „Zeleny Javor” din Polonia, „Cerovina” din Valea Cerului - România, ansamblul „Lipka” din Budoi, România, „Datelinka” din Vărzari, România, și un grup vocal din Borumblaca, România. Parada costumelor a impresionat prin diversitatea coloristică, în care predomină albul, rozul și nuanțe de albastru, pe fondul cărora sunt țesute sau imprimate diferite simboluri florale sau geometrice. Dansurile însoțite de cântece au un specific aparte. Ele sunt o îmbinare armonioasă între dans, joc și muzică, în care interpreții sunt: dansatori, actori și soliști vocali. De regulă, dansurile au anumite tematici, uneori satirice, în care sunt utilizate accesorii (bâte, toporașe etc.) Multe dansuri încep cu o parte de jocuri de societate, libere, fără regie impusă, și se încheie cu dansul propriu-zis, în care predomină în execuție sincronul. O caracteristică a fiecărei ediții de festival o reprezintă o temă specifică, aleasă, pe care o exprimă prin cântec și dans ansamblurile slovace din România. La această ediție tema a fost dedicată unui obicei specific, „tăierea porcului”. Obiceiul s-a realizat pe viu și a fost transpus în scenă prin jocuri, dansuri și cântece. Cele mai frecvente cântece populare cântate cu această ocazie erau cu tentă umoristică, fiind însoțite de strigături: „Cântec despre cum vor să plece cumătrii de la bal, până când nu beau toți banii”; ,,Cântec despre cât de aprigi erau oamenii la dans, în comparație cu dracul”; „Dialog dintre un băiat și o fată discutând cum se vor căsători în cotețul porcului” etc. Despre autenticitatea folclorului din țările unde trăiesc slovaci apreciem că muzica, dansul și folclorul slovac, în ansamblul lor, se păstrează, interferând cu nuanțe specifice țării unde trăiesc. Deci unitate în diversitate. Reușita acestui festival, urmărit și aplaudat de mii de spectatori slovaci și români, este argumentul care face din această manifestare cel mai mare festival de folclor slovac din România, cu participare internațională, și inima folclorului și a culturii slovace din România. Felicitări organizatorilor!