Aşezată la contactul dintre platforma calcaroasă a Munţilor Piatra Craiului şi depresiunea tectonică Vad-Borod, comuna Aştileu, cu cele patru localităţi ale sale - Aştileu, Chistag, Peştere şi Călăţea -, se întinde pe 5.880 ha, cuprinzând în perimetrul său atât câmpie, cât şi deal, şi munte. Formele de relief au determinat de-a lungul vremii ocupaţiile sătenilor, ei fiind buni agricultori şi crescători de animale, dar pricepuţi şi în prelucrarea lemnului, în extragerea calcarului şi bauxitei, ori în fabricarea ţiglelor şi cărămizilor refractare. Dar fie pe ogor, sub arşiţa soarelui, în adâncul pădurii şi adâncimea minei, ori sub incandescenţa cuptoarelor, munca aştilenilor era la fel de grea şi de dură pe cât de mare şi intensă le era dorinţa unui câştig mai bun, a unei vieţi mai bune pentru familiile lor, pentru copiii lor. În 2000 s-au schimbat anul, deceniul, veacul şi mileniul. În gândul şi în sufletul fiecăruia din cei 3.799 locuitori ai comunei s-a zămislit ideea şi speranţa unui nou început, a unei perioade care să le ofere o altă condiţie socială, o altă putere economică, un alt standard de viaţă, racordat la nivelul şi cerinţele civilizaţiei europene. Cel care în anul 2000 a fost ales primar al comunei Aştileu, beneficiind de încrederea cetăţenilor într-o schimbare pe multiple planuri, fiind apoi reales primar şi în anul 2004, este dl IOAN COCOŞ. „Dumnezeu să ne ajute!” Primarul Ioan Cocoş, fiu al comunei Aştileu, cunoaşte sat şi stradă, casă şi locuitor deopotrivă cu cerinţele obştii, cu problemele şi năzuinţele sale. Din acest motiv, de la bun început, s-a declarat cu sinceritate şi fără emfază în slujba comunităţii cu toată forţa trupului şi capacitatea minţii. Primarul Ioan Cocoş declara la momentul învestirii sale în onoranta şi dificila funcţie de primar: „Doresc ca prin prezenţa mea la cârma acestei comune să contribui pe cât îmi va sta în puteri la prosperitatea fiecărei localităţi, a fiecărei case şi a fiecărui locuitor, astfel ca această perioadă a mandatului meu să devină o plăcută amintire pentru toţi. Îmi propun ca realizările obţinute să fie îmbogăţite progresiv cu altele mai bune, la un nivel superior pentru a asigura dezvoltarea economică şi socială a acestei comune în prezent şi în viitor. Cu mintea, cu sufletul şi cu trupul mă pun în slujba dumneavoastră, cetăţeni ai comunei Aştileu, pentru a da viaţă cât mai multor doleanţe, pentru a ridica standardul de viaţă a localnicilor la nivel competitiv cu ţări avansate, pentru a crea bune condiţii de dezvoltare tinerelor generaţii ale comunei noastre. Dumnezeu să ne ajute”! Proiectele Primarului x. Mărirea capacităţii de alimentare cu apă a localităţilor Aştileu şi Peştere; x. Introducerea apei în Călăţea şi Cornet, pentru care este întocmit proiect în baza Ordonanţei nr.7 a Guvernului; x. Executarea, în completare, a drumului betonat în Călăţea, pe lungimea de 1,6 km; x. Construirea unui modern cămin cultural în centrul de comună, în baza unui proiect deja existent; x. Asfaltarea drumului de legătură dintre Aştileu şi Fabrica de ciment, prin satul Peştere; x. În Chistag, betonarea porţiunii de drum rămasă, de 500 m, şi terminarea lucrărilor de amenajare la cimitirul satului; x. Terminarea proiectului de alimentare cu apă a localităţii Chistag; x. Amenajarea unor parcuri de joacă pentru copii în Aştileu, Peştere şi Chistag; Conducerea comunei Primar Cocoş Ioan Viceprimar Mnerea Florian Dorel Secretar Guţ Lenuţa Consiliul local Lascău Aurel Dragomir Cristian Blaga Gligor Secară Florian Ianc Nicolae Bona Ştefan Sas Ioan Blaga Gabor Dudaş Crăciun Gut Traian Blaga Petru Pipa Petru Filip Aurel Puncte de rezistenţă Sunt numeroase elementele care susţin progresul înregistrat de comună în ultimii ani: în comună există peste 100 de agenţi economici care asigură sute şi sute de locuri de muncă localnicilor. Unele, cinci-şase la număr, sunt unităţi de prim rang prin produsele şi importanţa lor economică şi socială, însă fiecare din cei peste 100 contribuie la creşterea bugetului local - şansă a dezvoltării edilitare şi gospodăreşti a comunei. În incintele societăţilor sau locuinţelor există circa 1.400 de autoturisme, există sute de utilaje de încărcat şi excavat şi maşini de transport marfă şi călători, basculante etc. Preţul terenurilor din intravilan şi nu numai a crescut din 2000 încoace de peste 20 de ori. Un potenţial turistic de excepţie, în special în zona deluroasă şi muntoasă a Călăţei, îşi aşteaptă valorificarea prin turism montan, construcţia caselor de vacanţă, agroturism etc. 95%, iluminat O preocupare foarte importantă a primarului şi Consililui Local din aceşti ani a fost realizarea iluminatului public economic şi general. Azi este ralizat în procent de 95%, chiar şi în Călăţea, ale cărei drumuri se întind pe lungimi considerabile. "În cei şapte ani de când sunt la primărie... ...am reparat şi înlocuit conducte de alimentare cu apă în toată comuna în lungime de 25 km; am realizat încălzirea centrală în zece şcoli, grădiniţe şi biserici; am procedat la întreţinerea drumurilor comunale de munte, astfel că azi se poate circula în dragă voie; în acest an, 2007, în satul Peştere s-a executat 900 mp de drum betonat şi 2,7 km drum betonat în Călăţea. Pentru acest an mai avem programată betonarea a încă 1,6 km tot în acest sat - ne spune primarul Ioan Cocoş. Se lucrează acum la proiectul căminului cultural al comunei." Permanenţă la sănătate La starea de sănătate a locuitorilor comunei, mari şi mici, veghează doi medici de familie, având cabinete în dispensarul din sat. Impozanta clădire a dispensarului, recondiţionată de primărie, adăposteşte şi Centrul de permanenţă medicală. Sală de nunţi Cantina din incinta „Refractarei” a fost achiziţionată de primărie şi transformată într-un obiectiv social de maximă importanţă pentru comună, de care era mare nevoie: sală destinată nunţilor, cu o capacitate de 350 de locuri, dotată cu tot necesarul şi... tacâmul. Inaugurarea va avea loc în 18 august a.c., desigur cu o nuntă. Construcţia are, deocamdată, şi menirea de cămin cultural. De la potecă noroită la drum betonat La o scurtă retrospectivă a stării drumurilor în anul venirii la primărie, Ioan Cocoş îşi aminteşte de starea jalnică şi jenantă a drumului desfundat şi noroit ce ducea la cimitirul din Chistag. Astăzi, în Chistag, 95% din străzile şi drumurile localităţii sunt betonate. Însă o evidenţă completă a lucrărilor de întreţinere, pietruire, betonare şi asfaltare a drumurilor comunale este cuprinsă în registrul anual al gospodăririi comunei, din care reţinem alăturat principalele lucrări. Şcolile, obiectiv prioritar Tânăra generaţie de vârstă şcolară a comunei Aştileu cuprinde un număr de 400 elevi. Ei învaţă în şcolile cu clasele I-VIII din Aştileu şi Călăţea şi în şcolile cu clasele I-IV din Poiana, Refractara, Peştere şi Lăzuţ. Preşcolarii sunt cuprinşi în grupe la grădiniţele din fiecare localitate. Începând cu anul 2001, şcolile şi grădiniţele comunei au fost cuprinse în complete programe de reabilitare, din care n-a lipsit nici încălzirea centrală. Prin programul Băncii Mondiale a fost construită şi o nouă şcoală în cartierul Refractara. Ani şi lucrări 2001 - Reparaţii conducta de apă, Aştileu - 425 mil lei; Drum macadam semipenetrat, Aştileu, 1 miliard lei; Drum betonat la Chistag - peste 863 mil. lei; Reparaţii rigole şi podeţe stradale, Peştere - 500 mil. lei; Reparaţii la şcolile din Lăzuţ, Peştere, Călăţea şi la disensarul medical comunal. 2002 - Lucrări la şcoala nouă, cartier Refractara - 250 mil. lei; Reparaţii drumuri în Aştileu 518 mil.lei; Reparaţii conducta de apă Peştere - 970 mil. lei; 2003 - Realizarea încălzirii centrale la şcolile: Aştileu, corp B - 256 mil.; Aştileu corp A şi grădiniţă - 257 mil; la Călăţea - 273 mil. 2004 - Reparaţii la conducta de apă din Aştileu (384 mil. lei), din Peştere (601 mil. lei); Iluminat stradal Aştileu - 2,2 miliarde lei; Reparaţii şcoli - 976 mil lei. 2005 - Staţii de autobuz în comună - 370 mil; Betonare drum Chistag - 1,3 miliarde lei. Montat reţea de iluminat în Călăţea -149 mil.; Achiziţionare conductă polietilenă - 1,1 miliarde lei; 2006 - Proiectare alimentare cu apă Călăţea - 105 mii RON; Betonare drum Peştere - 234 mii RON; Achiziţionare sisteme de calcul şi calculatoare la Primărie, 28 mii RON; Proiectare centrală termică la primărie - 4 mii RON.