Lazăr Vasile Ionuţ este cel mai tânăr primar al comunei Aştileu, după anul 1989. La vârsta de 32 de ani a fost învestit în această funcţie, după un mandat de viceprimar.

Un primar pentru comunitate

Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, domeniu necesar şi util în administraţie. În timpul "uceniciei" sale ca viceprimar, a reuşit să se familiarizeze cu problemele complexe ce vizează activitatea administrativă şi edilitar-gospodărească a comunei. Capabil, ambiţios şi receptiv la nevoile şi interesele oamenilor, cu un ajutor de nădejde, în persoana lui Blaga Sorin Aurel, viceprimar, Ionuţ Lazăr şi-a câştigat prestigiul în faţa consilierilor şi a subordonaţilor din primărie, cu care a statuat un consens de colaborare şi colegialitate. Capacitatea profesională coroborată cu disciplina şi seriozitatea în muncă au constituit atuurile care au generat realizările cu care se mândreşte comuna.

Repere geografice şi istorice

Comuna Aştileu este situată în nord-vestul judeţului Bihor, la sud de Crişul Repede, de-a lungul drumului judeţean 764 C - Tileagd, Aştileu, Măgeşti, Vadu Crişului. Comuna este situată la contactul dintre platoul calcaros Pădurea Craiului şi depresiunea tectonică de tip golf, Vad - Borod. Relieful carstic predominant în această zonă se remarcă prin numeroase peşteri, ponoare, izvoare, văi şi platouri carstice, care individualizează şi dau o notă aparte reliefului comunei. Clima şi relieful favorabile vieţii sunt argumente indubitabile de existenţă a omului pe aceste meleaguri din vremuri imemoriabile. Descoperirile arheologice sunt mărturii ale evoluţiei comunităţilor umane de-a lungul istoriei. Prima atestare documentară a localităţii Aştileu datează din anul 1335, sub numele de Uşkeleu. În toată perioada Evului Mediu, satul a aparţinut unor domenii nobiliare maghiare, la fel cu satele din acest areal. Dar cea mai veche atestare documentară din comună o are satul Chistag, printr-un act de danie, datat 1075, în limba latină, prin care regele maghiar Geza al II-lea al Ungariei dăruieşte mănăstirii Gran din Slovacia sate din Bihor între care şi Chistagul. În anul 1660 toate satele comunei trec sub stăpânirea turcilor. În anul 1950 s-a trecut la organizarea teritorială actuală pe comune, alcătuite din mai multe sate. Astfel, comuna Aştileu are în componenţă satele: Aştileu, Călăţea, Chistag şi Peştere, având o suprafaţă de 5.582 ha şi o populaţie de 3.561 de locuitori.

Economia

Ocupaţiile tradiţionale agricultura şi creşterea vitelor, predominante în Evul Mediu, au trecut pe plan secundar în epoca actuală, întrucât prin valorificarea resurselor naturale s-au înfiinţat fabrici şi societăţi comerciale pentru prelucrarea şi valorificarea produselor. Forţa de muncă a fost recrutată dintre locuitorii comunei şi din împrejurimi, transformând agricultorul în muncitor, care însă nu şi-a abandonat activitatea tradiţională, practicată după serviciul din fabrică. Acest proces de industrializare a avut un puternic impact pozitiv asupra economiei şi vieţii sociale. În prezent, economia comunei Aştileu se bazează pe activităţi de tip industrial. Extragerea calcarului, prelucrarea cimentului şi a lemnului, fabricarea ţiglelor din beton, a cărămizilor refractare şi a blocurilor ceramice. De asemenea, mai sunt prezente şi alte sectoare economice, printre care: obţinerea energiei electrice prin hidrocentrală, industrie uşoară şi transporturi. Principalii agenţi economici sunt: SC Holcim SA în producţia de ciment, SC Helios SA - cărămizi refractare, plăci termoizolante, cărămizi de construcţie, SC Capitalist Prod Com - specializată în domeniul construcţiilor, SC Agromec SA - întreţinere mijloace auto pentru agricultură. S.C. Linia 41 societate cu profil industrie uşoară. Delta gaz, îmbuteliere gaz pentru uz casnic.

Astfel, peste 20 de societăţi comerciale au dezvoltat afaceri în comuna Aştileu, creând peste 200 locuri de muncă. Un atu important în relaţia cu mediul economic îl reprezintă pregătirea economică a primarului, care asigură condiţii de dezvoltare mediului privat.

Administraţie şi investiţii

Pentru o dezvoltare echilibrată şi durabilă a comunei, prioritatea pe agenda primarului şi a Consiliului local a fost alimentarea cu apă şi canalizarea satelor comunei. Proiectul în valoare de 2 mil. euro, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu (94,5%) şi 5,5% din bugetul local, a început în anul 2013, în prezent lucrarea fiind executată în procent de 85%. Se estimează terminarea lucrării până la sfârşitul acestui an. Paralel s-a demarat un amplu proiect pentru realizarea unei infrastructuri în pas cu cerinţele unei societăţi moderne. Cu o investiţie de 500 mii euro, finanţat de MDRAP, s-a realizat primul tronson al DR1, urmând ca în acest an să se continue pe DR5 şi DR7. Pentru proiectul "Asfaltare şi reabilitare drum comunal 184 Aştileu, Peştere, Chistag spre Holcim în valoare de 1 mil. euro, s-a depus proiectul la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Satu Mare în 19 noiembrie 2015. La Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice s-au mai depus pentru finanţare proiectele: "Modernizare drumuri şi străzi în localitatea Călăţea - Cornet în valoare de 2,5 mil. euro. şi "Construirea căminului cultural din satul Peştere" în valoare de 300 mii euro. Pe agenda primarului în perspectivă se mai află şi alte obiective printre care: construirea unui cămin cultural în satul Cornet, construirea unei săli de sport în Aştileu, o sală de gimnastică la Şcoala gimnazială Aştileu, construirea unui bazin de stocare apă în Cornet etc. Urmărind promisiunile electorale din anul 2012, am constatat că acestea, fiind realiste, s-au materializat în proporţie de 80%. Estimarea valorică a investiţiilor realizate se cifrează la suma de 3 mil. lei din bugetul local, 5 mil. lei de la AFM şi 7.50 mii lei de la MDRAD.

Învăţământ şi cultură

În atenţia permanentă a primarului a fost şi crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea instruirii şi educării elevilor în cele patru şcoli din satele comunei. Faptul că Ionuţ Lazăr şi-a început primii ani de şcoală în satul natal Aştileu, despre care păstrează o plăcută amintire, l-a determinat să acorde acestui sector o atenţie deosebită, pentru ca elevii din satele comunei să se bucure de cele mai bune condiţii şi să se realizeze profesional aşa cum au făcut-o părinţii lor. Astfel, la Şcoala din Aştileu s-au amenajat grupuri sanitare moderne, s-a asfaltat terenul de sport, s-a asigurat igienizarea periodică a şcolilor din comună. La şcoala primară din cartierul de blocuri, s-a împrejmuit terenul de sport cu arbuşti de tuia. S-a renovat şcoala din Chistag, iar în şcolile Călăţea şi Cornet s-a introdus apa, amenajându-se şi un teren de joacă. Pentru transportul elevilor s-a achiziţionat un microbuz şcolar. La toate şcolile a fost asigurat din timp necesarul de combustibil pentru perioada de iarnă. Realizări deosebite s-au obţinut şi în domeniul culturii. Amintim renovarea căminului cultural din Chistag, amenajarea şi împrejmuirea parcării la căminul cultural din Aştileu şi introducerea sistemului de încălzire. La Călăţea s-a amenajat un cămin cultural dintr-un vechi local de şcoală. În vederea construirii căminului cultural din Peştere s-a achiziţionat terenul necesar construcţiei. Activitatea culturală în comună a renăscut odată cu mandatul primarului Ionuţ Lazăr. Chiar dacă în mandatele anterioare au fost tentative de asigurare a unor spaţii specifice acestei activităţi, manifestările propriu-zise au debutat abia în ultimii ani. Iubitor al folclorului şi al tradiţiilor populare, tânărul primar a încercat să valorifice potenţialul artistic al comunei, organizând festivaluri folclorice de anvergură, poziţionând comuna Aştileu în rândul centrelor folclorice din Bihor. Amintim Festivalul obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti, desfăşurat în noul cămin cultural din Călăţea în decembrie 2014, precum şi cel din decembrie 2015 de la Aştileu. Acest gen de manifestări vor deveni tradiţionale, valorificând tradiţii şi obiceiuri populare specifice acestei zone folclorice.

Turismul

Potenţialul turistic al comunei este marcat de o unicitate remarcabilă, existând posibilităţi nenumărate pentru petrecerea timpului liber într-un cadru natural deosebit de pitoresc şi foarte bogat, prin prezenţa unei faune şi vegetaţii etajate pe altitudine, alături de elemente carstice reprezentate prin peşteri, văi, platouri etc. Cadrul antropic este reprezentat de biserici de lemn, conace vechi, obiceiuri şi tradiţii etc. Amintim câteva: Peştera de la Aştileu reprezintă resurgenţa celui mai lung sistem hidrocarstic al Munţilor Apuseni. Cercetările au relevat existenţa unei reţele subterane de mari dimensiuni. Rezervaţia naturală "Lentila 204"din localitatea Cornet este o dolină într-o bază de roci calcaroase, care în timp a fost umplută cu sedimente argiloase, care s-au transformat în bauxită. În acest zăcământ s-au conservat schelete de vertebrate precum reptile zburătoare şi păsări. Lentila s-a bucurat de recunoaştere internaţională. Peştera Cugliş, din satul Călăţea, declarată rezervaţie naturală, devenind obiectiv de cercetare paleontologică, arheologică şi biospeologică. Rezervaţia naturală Peştera Igriţa, unde au fost găsite tezaure monetare romane, obiecte de ceramică şi bronz, urme de viaţă animală, ursus peleus, pisică sălbatică, vidră, cerb. Peştera "Potriva" din Călăţea. Au fost descoperite oseminte de urs de cavernă, resturi scheletice de Homo Sapiens şi fragmente de ceramică din eneolitic. Dintre obiectivele istorice se pot menţiona: Conacul din Aştileu, construit în secolul XIII, bisericile din Călățea, Aștileu, Peștera și Chistag, fiecare având particularități și istorie proprie. Barajul de acumulare de la Chistag, Crucea de Piatră din Aștileu, întregesc spectrul turistic oferit cu dărnicie de comuna Aștileu. Din păcate, uriașul potențial turistic nu este valorificat prin diversele tipuri de turism specifice tuturor preferințelor și categoriilor de vârstă. Pot fi practicate: turismul montan, cel de aventuri, cicloturismul, turismul cultural, agroturismul sau pescuitul.

Domeniul social şi sportul

Preocuparea permanentă a primarului a vizat și asigurarea stării de sănătate a populației și asigurarea unor servicii medicale corespunzătoare. În satul Călățea s-a înființat în anul 2015 un dispensar medical în care își desfășoară activitatea un medic și o asistentă. La dispensarul din Aștileu, dr. Franka Anamaria, în colaborare cu specialiști din Oradea, au efectuat în dispensarul comunal Testul Papa Nicolau la multe femei din localitate. Pentru rromii din cartierul "Cantină", care ocupă clădirea cantinei vechi în stare de prăbușire și pentru evitarea unor accidente, Primăria a delimitat 20 parcele de teren într-o zonă apropiată, ajutându-i să își construiască case de locuit decente. La solicitarea primarului, Holcim le-a asigurat gratis cimentul, SC Capitalist, agregate și transportul, iar SC Rebati le-a construit 16 fundații de casă, urmând continuarea ridicării pereților. Pentru asigurarea petrecerii timpului liber, într-un ambient plăcut s-au amenajat parcuri și locuri de joacă pentru copii și un stadion modern unde tinerii din sat să practice jocul preferat, fotbalul. Echipa comunei, „Inter" Aștileu participă în campionatul județean de fotbal, în liga a V-a. De asemenea, sunt organizate anual, campionate de șah, pentru adulți și copii "Cupa Igrița". La căminul cultural din Aștileu sunt puse la dispoziție mese pentru practicarea tenisului de masă. Sunt organizate manifestări de amploare: "Zilele comunei" și Festivaluri folclorice. Prezentarea succintă a acestor realizări este o dovadă de necontestat despre preocupările Primăriei Aștileu și ale Consiliului Local pentru modernizarea comunei și asigurarea unui ambient civilizat și plăcut pentru cetățenii săi.