Oricare gospodar își primenește casa atunci când se apropie o sărbătoare; așa ar trebui să se întâmple peste tot, acum, când ne pregătim de aniversarea Centenarului Marii Uniri. Și, în majoritatea așezărilor bihorene, chiar așa se întâmplă, cel mai recent exemplu fiind cel de la Meziad, acolo unde, la 28 mai, a doua zi de Rusalii, a fost dezvelit bustul lui Teodor Cornea, deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Beiușul, însă, este, din nefericire, o nedorită excepție; aici, situația este exact pe dos: deși urbea este înnobilată de existența mai multor monumente și troițe, edificii cu valoare istorică și chiar cimitire ale eroilor, acestea sunt în diferite stadii de degradare, iar edilii au pierdut, deja, o jumătate din Anul Centenarului fără să miște măcar un deget în direcția restaurării acestora.

Deunăzi, am parcurs un itinerariu cu mare încărcătură istorică și sentimentală pentru toți românii care ar vizita Beiușul, nu numai pentru localnici, un itinerariu pe care nici măcar mult trâmbițatul centru de informare turistică, aflat în componența Primăriei, nu-l promovează. Am trecut pe la troițele de lemn din fața clădirii Judecătoriei și Spitalului Vechi, însemne ale Ortodoxiei strămoșești, am poposit în fața Muzeului Municipal - fostă reședință a martirului Ioan Ciordaș, am ajuns la Casina Română, după care am oprit la Monumentul Vânătorului de Munte și la cel închinat sportivilor beiușeni, din incinta Stadionului „Francisc Matei”, pentru a urca, finalmente, în Cimitirul din Deal, acolo unde sunt mai multe locuri sacre, precum mormântul patrioților Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, troițele ridicate în memoria beiușenilor participanți la Marele Război și a protopopului ortodox Petru E. Papp, membru în Marele Sfat Național de la Alba Iulia sau cimitirele eroilor români și sovietici căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Peste tot, aceeași atmosferă tristă, aceeași impresie de îndelungă părăsire, același aspect ponosit, pomenitele borne beiușene ale devenirii Neamului înfățișându-se celui care le-ar vizita, în anul de grație 2018, știrbite, degradate, unele ireversibil, abandonate!

Situația gravă a mai multor monumente din Beiuș este cunoscută edililor, aceștia fiind avertizați, în acest sens, chiar de unii dintre consilierii locali. Cât privește fondurile pentru măcar o parte dintre stringentele lucrări de restaurare, aceștia nu pot acuza lipsa lor atâta timp cât au organizat, nu demult, Zilele Beiușului, cu un minus, între încasări și cheltuieli, estimat la aproape un miliard de lei vechi!