Primul capitol este dedicat prezentării anilor revoluţionari 1848-1849 în zona Beiuşului, cu accent pe zonele de exprimare politică a populaţiei româneşti. Astfel, este creionat contextul politic general, ca şi cel din Crişana, în anul 1848, precum şi implicarea beiuşenilor în evenimente. Sunt relevate unele aspecte, de o certă însemnătate pentru beiuşeni, ale momentului paşoptist: alegerile de deputaţi ai Beiuşului (iunie-iulie 1848) pentru parlamentul ungar, primul sinod al protopopiatului greco-catolic al Beiuşului (în 13 iulie 1848) şi temele discutate în acesta, manifestările social-economice ale locuitorilor (pe frontul desfăşurărilor revoluţionare), acţiunile românilor din sudul Bihorului de solidaritate cu revoluţionarii din Munţii Apuseni (conduşi de Avram Iancu), politica represivă a autorităţilor ungare faţă de locuitorii români din depresiunea Beiuşului (cu menţiunea, pentru argumentare, a numelor victimelor acestora), întâmplările din anul 1849 în părţile Beiuşului, corespondenţa dintre Avram Iancu şi liderii politici unguri (Kossuth Lajos şi Simonffy Jozsef), în ideea realizării unei înţelegeri româno-maghiare, precum şi impactul trecerii, în 1850, a revoluţionarului Avram Iancu prin Beiuş.
Prezenţa beiuşenilor în viaţa politică din întinsa perioadă istorică dintre 1849 şi 1919 este reliefată în cel de-al doilea capitol al cărţii, de o mare consistenţă în fapte şi evenimente. Pentru prima dată sunt evocate, într-o manieră sistematică şi cu argumente temeinice, o mulţime de mnanifestări ale spiritului politic al românilor din cele două cercuri administrative din sudul Bihorului (Beiuş şi Vaşcău), într-o epocă de mari convulsii şi suferinţe. Mai întâi, sunt examinate politica şi realizările culturale (care au şi sensuri politice) ale românilor sud-bihoreni în anii perioadei neoabsolutiste (1849-1860), între care şi ridicarea gimnaziului românesc din Beiuş (întemeiat de cărturarul şi episcopul greco-catolic Samuil Vulcan, în 1828) în categoria gimnaziilor superioare din Imperiul Habsburgic, cu 8 clase, devenind - pentru multă vreme - cea mai importantă şcoală secundară românească din Banat şi Crişana. Beneficiază de o reactualizare fundamentată, în mare parte, pe rezultatele unor noi cercetări documentare, o problematică istorică variată, care se circumscrie însă domeniului politic: atitudinea antidinastică a profesorului Dionisiu Păşcuţiu, ecoul Unirii Principatelor (1859) în părţile Beiuşului, debutul perioadei liberale (1860-1861), deciziile istorice ale Dietei de la Sibiu (1863), manifestările beiuşenilor pentru introducerea limbii române în administraţie şi justiţie (1862-1863), instaurarea dualismului austro-ungar (1867) şi acţiunile antidualiste ale românilor din depresiunea Beiuşului, beiuşenii în sprijinul războiului de independenţă (1877-1878), implicaţiile politice ale beiuşenilor în perioada 1879-1895, deceniul următor (1895-1905) în planul vieţii politice locale, relansarea acesteia în anul 1905 (prin adoptarea tacticii activiste), participarea românilor sud-bihoreni la campania de alegeri parlamentare din anii 1905, 1906 şi 1907 (acestea din urmă cu victoria beiuşenilor, prin alegerea ca deputat a lui Vasile Lucaciu), protestele exprimate împotriva proiectului de lege şcolară propus de contele Apponyi Albert (1907), evidenţierea principalelor atitudini politice ale sud-bihorenilor în deceniul 1908-1918, contribuţia beiuşenilor la actul Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu patria-mamă, România, la 1 Decembrie 1918, trecerea beiuşenilor prin perioada de "calvar" (1 decembrie 1918 - 19 aprilie 1919), când autorităţile şi trupele ungare care au acţionat în depresiune au comis nedreptăţi (mergând de la injurii la atrocităţi şi crime) împotriva populaţiei locale nevinovate, precum şi eliberarea sudului Bihorului, de către trupele române comandate de colonelul Rasoviceanu, în zilele de 17-19 aprilie 1919. Acest capitol se încheie cu marcarea momentului în care Beiuşul a devenit liber şi s-a putut integra în statul român, în care şi-a dus existenţa până acum.
Un capitol de un interes aparte este cel care surprinde Beiuşul interbelic dintr-o perspectivă mai modernă, cea a momentelor deosebite ale vieţii (de la conferinţe şi până la comemorarea martirilor), inclusiv modul de folosire a timpului liber (turism, sport).
Într-un capitol, de o mai mică extensiune (cel de-al IV-lea) sunt reconsituite momentele cele mai importante ale vieţii politice beiuşene, campaniile de alegeri şi unele aspecte ale activităţii personalităţilor care au jucat un rol vizibil pe scena politică locală.
Următoarea componentă notabilă a cărţii este istoria demersurilor economice ale locuitorilor din spaţiul geografic la care ne referim. Desigur, se porneşte de la agricultură şi ocupaţiile legate de aceasta, pentru a se formula comentarii cu privire la meşteşuguri (cum ar fi prelucrarea lemnului, olăritul, producerea de încălţăminte, vărăritul), în care zona a fost deosebit de bogată (sunt oferite exemple convingătoare în acest sens, pentru fiecare meşteşug în parte). De un real interes sunt informaţiile referitoare la începuturile mineritului în sudul Bihorului (la Băiţa şi Vaşcău), apoi cele ale economiei industriale. Sunt evocate şi împrejurările în care a fost construită linia ferată Oradea-Vaşcău, care a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, mai ales a comerţului. Sunt menţionate, desigur, şi tendinţele de modernizare ale Beiuşului, evidente în apariţia unor fabrici şi bănci, acestea din urmă cu un rol stimulativ. Autorul capitolului, fiind cunoscut ca specialist în domeniu, acordă o extensiune mai mare acestor preocupări de natură fiananciară, care sunt tratate la modul monografic.
Situaţiei învăţământului din Beiuş îi este destinat un întreg capitol (cel de-al VI-lea), obiectul reactualizării istoriografice constituindu-l următoarele instituţii: Şcolile confestionale (elementare) greco-catolică şi ortodoxă din localitate, Şcoala elementară ortodoxă de fete, Gimnaziul superior greco-catolic, Şcoala elementară de stat pentru fete, Şcoala civilă greco-catolocă pentru fete, Şcoala profesională de ucenici, internatul „Pavelian" (de pe lângă gimnaziu) şi internatul ortodox de băieţi. Prin aceste şcoli, cu deosebire prin Gimnaziul superior românesc, Beiuşul s-a afirmat ca o citadelă a învăţământului şi ca un factor important al rezistenţei naţionale. O contribuţie remarcabilă la opera de fortificare a conştiinţei naţionale au adus-o asociaţiile culturale româneşti din Beiuş (tratate în capitolul VII), cum au fost despărţământul din Beiuş al „Astrei" (înfiinţat în 1898), Casina Română din Beiuş (1871), Reuniunea de cântări „Lira" (1905) şi pentru elevi Societatea de lectură care a funcţionat în cadrul gimnaziului, din ea făcând parte elevii din anii mai mari de studiu. Tot în acest capitol sunt consemnaţi şi alţi factori ai afirmării Beiuşului în plan cultural (bibliotecile, periodicele, tipografia, manifestările teatrale şi atelierele fotografice).
Următoarele trei capitole (VIII-X) reactualizează evantaiul de realităţi interbelice din depresiunea Beiuşului, cu preferinţă pentru experienţele culturale şi cele legate de învăţământ, care au dat - şi de această dată - nota definitorie a istoriei locale.
Alături de asociaţiile amintite au mai activat în Beiuş şi altele, precum Reuniunea Femeilor Române din Beiuş şi din jur, Asociaţia corală „Avram Iancu" şi Reuniunea „Sf. Maria".
Se continuă (în capitolul VIII) prezentarea istoriei şcolilor din Beiuş în perioada interbelică, a celor despre care am vorbit deja şi, bineînţeles, a altora noi, care au fost întemeiate în acest timp (ca, spre pildă, Şcoala Normală de învăţători şi Orfelinatul eparhial ortodox).

Un scurt istoric al confesiunilor religioase din Beiuş (ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, evanghelică şi comunitatea evreiască), în aceeaşi perioadă, completează (prin cel de-al X-lea capitol) conţinutul acestui volum, care mai cuprinde anexe documentare (despre manifestările culturale şi politice) şi notele bio-bibliografice despre autorii contribuţiilor ştiinţifice din care este compus studiul monografic despre Beiuş şi spaţiul său de influenţă şi convergenţă.