Cu o suprafaţă de 10.524 ha, comuna Borod se situează printre cele mai întinse unităţi administraiv-teritoriale ale Bihorului, cuprinzând în perimetrul ei localităţile: Borozel, Şerani, Corniţel, Valea Mare şi Cetea - cu o populaţie totală de 4.154 locuitori, majoritatea români, dar şi slovaci, în satul Şerani, precum şi o colonie de romi, la Borod. Circa 50 la sută din suprafaţa comunei este împădurită, cealaltă jumătate fiind alcătuită din terenuri agricole şi păşuni, creşterea animalelor fiind o altă principală ocupaţie a locuitorilor comunei. Dacă până în urmă cu vreo 10-15 ani Borodul, cu minele de cărbune de la Borozel, făcea parte dintre bazinele carbonifere ale judeţului, implicit ale ţării, astăzi minele sunt închise, minerii sunt pensionari, iar mineritul e doar o amintire. Reorientarea profesională, căutarea de noi soluţii şi îndeletniciri pentru asigurarea traiului zilnic şi a anilor ce vin constituie nu doar o preocupare importantă a fiecărui individ şi a fiecărei familii din cele şase sate componente, ci este element prioritar al conducerii administrative a comunei de a contribui la ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor, de a oferi tinerei generaţii a Borodului condiţii optime pentru pregătirea şcolară, pentru o demnă şi civilizată pornire în viaţă. În anul electoral 2004, cetăţenii comunei l-au ales în funcţia de primar al comunei Borod pe dl. SORIN PETRU SARCA.


Pentru evoluţia comunităţii, în interesul locuitorilor
„Borod, comuna-poartă de intrare în Bihor, prim element al cărţii de vizită a judeţului, una din cele mai frumoase aşezări rurale din vestul ţării, cu imaginea căreia călătorul se desparte de ţara românească" - aceasta este succinta prezentare a comunei pe care o administrează în calitate de primar ing. Sorin Petru Sarca, cei trei ani şi jumătate ai mandatului său reprezentând de departe perioada unor intense şi reale schimbări nu doar în starea fizică a lucrurilor, ci chiar şi în modul de înţelegere a stării de fapt. Acesta a fost mecanismul pus în funcţiune de executivul local, împreună cu cei 13 consilieri locali, un adevărat sfat al înţelepţilor obştei, pentru care nimic nu este mai important decât respectarea adevărului şi a dreptăţii, mersul înainte al întregii comunităţi, determinat de gândirea şi elaborarea proiectelor, în final, de punerea lor în operă spre folosul tuturor locuitorilor comunei. „Ne-am implicat cu toată priceperea noastră în definitivarea aplicării legilor funciare, suntem interesaţi de retrocedarea pădurilor pe vechile amplasamente, avem în agendă lucrarea de consolidare şi modernizare a drumurilor, asigurarea alimentării cu apă a fiecărei localităţi, reabilitarea şi modernzarea instituţiilor şcolare, avem proiecte în multiple direcţii, scopul final fiind creşterea calităţii vieţii noastre"- declară primarul Sorin Petru Sarca, expunându-ne pe larg rezultatele acestei scurte perioade, dar perspectivele pe care le urmăreşte cu maximă consecvenţă.

Conducerea comunei Borod
Executivul:
- Primar, Sarca Sorin Petru
- Viceprimar, Cătană Aron
- Secretar, Butiri Ileana
- Contabil şef, Cătană Maria
Consilieri locali: Lung Viorel, Cacuci Ioan, Venter Mihai, Ţepelea Ioan, Stizar Aron, Cătană Ioan, Hoble Ioan, Bochiş Vladimir, Topai Ioan, Simuţ Victor, Pantiş Nicolae, Groza Nicolae, Crăciunea Aurel.

Proiectele Administraţiei Locale
- Modernizarea iluminatului public
- Pietruirea drumurilor vicinale ocolitoare la DN 1
- Construirea unui cămin cultural nou în satul Borozel
- Modernizarea căminului cultural din Borod
- Construirea unui nou sediu al Primăriei Borod
- Finalizarea construirii grădiniţei la Corniţel
- Extinderea alimentării cu apă în Borod şi Corniţel
- Amenajarea terenului de sport la Borod
- Construirea unei săli de sport la Borod
- Reabilitarea şi modernizarea Şcolii de la Borod
- Construirea unei noi şcoli cu clasele I-IV şi a grădiniţei la Borozel
- Realizarea proiectului alimentării cu apă, a canalizării şi a staţiei de epurare a satelor Borozel, Cetea, Valea Mare
- Extinderea alimentării cu apă în Corniţel şi introducerea canalizării în localităţile Corniţel şi Borod şi modernizarea staţiei de epurare la Borod
- Proiect pentru reabilitarea şi modernizarea DC 162 Borod - Şerani şi extinderea reţelei în comunele Plopiş (judeţul Sălaj) şi Auşeu (judeţul Bihor)
- Proiect de asociere pentru modernizarea DC 188, pe Valea Borodului, cu comunele Sâg (judeţul Sălaj), Negreni şi Ciucea (judeţul Cluj)
- Proiect de asociere cu comuna Şuncuiuş pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi străzilor în localităţile Valea Mare, Borozel şi Cetea
- Crearea unui drum paralel cu DN 1, pe lângă Valea Corniţel şi Valea Borod care să asigure circulaţia atelajelor şi animalelor

- Înscrierea în anul 2008 a echipei de fotbal din comună în campionatul zonal şi judeţean.

Pământul - reintrarea în drepturi
„Reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământului, în baza legilor funciare, a fost obiectivul principal al misiunii mele de primar al comunei Borod. Fie că a fost vorba de Legea nr. 18 sau de Legea nr. l, am urmărit punerea lor în aplicare, în concordanţă cu cererile îndreptăţite ale proprieterilor de terenuri agricole: reconstituirea drepturilor de proprietate şi respectarea vechilor amplasamente. Dacă la Legea nr. l8 mai există unele cazuri nerezolvate, în principal din motive ce ţin de solicitanţi, în ce priveşte Legea nr.1, am avut o mai mare implicare încă din perioada 2000-2004, când, în calitate de viceprimar, am urmărit validarea cererilor. Între timp a apărut şi Legea nr. 247, despre care pot spune că în prezent e îndeplinită sută la sută prin eliberarea titlurilor de proprietate"- precizează primarul comunei.

Reconstituirea fizică a pădurilor
Dar primarul Borodului, Sorin Petru Sarca, a venit în fruntea comunei cu o altă mare nelinişte în suflet, determinată de modul în care se reconstituia dreptul de proprietate asupra pădurilor, nerespectându-se vechile amplasamente şi creând astfel mare nemulţumire în rândul proprietarilor de păduri, fie proprietari în viaţă, fie moştenitori. „Eu vreau să asigur reconstituirea fizică a drepului de proprietate asupra tuturor celor 5.000 ha pădure de pe raza comunei, evitând „punerea în posesie la rând", potrivit măsurătorilor topografice, aşa cum am ştiinţă că se face în alte părţi. Dacă în anul 2005 am reuşit punerea în posesie fizică a unei suprafeţe de numai 120 ha pădure, în acest an, suprafaţa reconstituită este de circa 1.500 ha, cu stricta respectare a vechilor amplasamente. Mi-e greu să descriu emoţie pe care o încearcă fiecare din cei îndreptăţiţi, ştiind că a reintrat în pădurea care a fost a părinţilor sau a bunicilor lui. Să vă spun doar că proprietarul Dumitru Verdea a lăcrimat, emoţionându-ne pe toţi cei care ne aflam la punerea în posesie, când a revăzut iniţialele V. şi D., săpate în urmă cu 60 de ani în trunchiul unui fag mare. Desigur că anul viitor ne vom continua lucrarea, solicitând topografilor cu care vom lucra să măsoare suprafeţele în baza vechilor amplasamente"- ne-a asigurat primarul Borodului.

Infrastructura: drumurile, principala problemă
Acum, în fiecare sat se intră pe asfalt! Prima implicare a Consiliului Local în problema complexă şi grea a drumurilor comunale a fost în anul 2005, când s-a hotărât asfaltarea a câte unui kilometru de drum în fiecare sat. Aceasta a fost o veche dorinţă a sătenilor, dar, în aceeaşi măsură, o cerinţă a zilelor de azi pentru a scoate ruralul din noroaie şi înapoiere. Acum, în fiecare sat, că e Valea Mare, Borozel, Cetea sau Şerani, se păşeşte pe asfalt, spre nedisimulata bucurie a tuturor locuitorilor.

Covor de piatră de Poieni
Tot în anul 2005 a fost demarată o altă mare lucrare, care a cuprins toate drumurile comunale: consolidarea lor prin aplicarea unei îmbrăcăminţi consistente din piatră de Poieni. Precizarea este importantă, întrucât sortimentul pietrei de la vestita carieră-granit asigură mare trăinicie arterelor de circulaţie astfel tratate. „Lucrarea, în valoare de un miliard lei, a fost executată numai cu mijloace mecanice, incluzându-se aici transportul şi nivelarea pietrei pe toate drumurile comunale şi drumurile vicinale mai importante din cele şase sate ale comunei"- subliniază primarul Borodului.

Vrem cariera noastră de piatră!
Pentru că întreţinerea drumurilor prin împietruire este o lucrare continuă, administraţia locală este interesată de deschiderea unei microcariere proprii, aceasta aflându-se pe Valea Răchiţii. „Am supus probelor această piatră, aplicând-o pe porţiuni de drumuri şi considerăm că este bună. În acest sens, am întocmit documentaţia necesară, demersul nostru fiind înaintat Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale. În condiţiile unei soluţionări favorabile, considerăm că reducerea costurilor pentru întreţinerea drumurilor va fi de cel puţin 70 la sută, luând în calcul achiziţionarea pietrei, transportul, aplicarea şi nivelarea ei pe drumuri, pentru că toată lucrarea va fi în regie proprie. Ea va cuprinde toate drumurile comunale, drumurile vicinale şi chiar drumurile care duc la terenurile agricole sau alte direcţii"- precizează primarul.