Sub deviza „Tradiția nu este trecut. Este rădăcina viitorului nostru!”, Căminul Cultural din Budureasa a găzduit duminică, 26 aprilie, lansarea Asociației Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiușului.

Asociația este rezultatul implementării proiectului-pilot intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale”. Conform comunicatului de pe pagina oficială de Facebook a Primăriei Comunei Budureasa, proiectul este „derulat pe parcursul a 14 luni de către Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI), la cererea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în colaborare cu expertul național Av. Monica Florina Boța Moisin de la Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI), cu participarea autorităților locale din comunele Budureasa, Buntești, Căbești, Lunca, Remetea și Rieni, precum și din municipiul Beiuș”.

Conform sursei menționate, scopul proiectului îl constituie „protecția juridică la nivel național și internațional a Lăzii de Zestre de Budureasa, a Cojocului Binșesc, a Sumanului de Sârbești, a Ouălor împestrite de Drăgoteni, a Cărpei de bârcă de Țara Beiușului, a Varului de Țara Beiușului etc.”

Conducerea nou-înființatei asociații este asigurată de președinta Dorina Hanza, iar printre membrii fondatori se numără av. Monica Boța Moisin, muzeograful Cristian-Remus Țoța și meșteșugarul Răzvan Fericean. Cât privește rolul Asociației Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiușului, aceasta este văzută ca „un demers esențial pentru protejarea și valorificarea patrimoniului cultural autentic al zonei”, cu un obiectiv clar: „conservarea și transmiterea cunoștințelor tradiționale – de la meșteșuguri și port popular, până la obiceiuri și simboluri identitare – către generațiile viitoare, dar și integrarea acestora într-un context modern, sustenabil”.

Pentru că oficializarea unui instrument atât de necesar conservării și transmiterii tradițiilor populare trebuia să aibă loc într-un cadru adecvat, organizatorii evenimentului de duminică, de la Budureasa, au ales forma unei șezători care a avut de toate, de la intrarea fetelor și chemarea feciorilor, până la cântece și jocuri specifice acestui mod tradițional de interacțiune comunitară.