La Izbuc, locul venerat Comuna Cărpinet, cu o suprafaţă de 6919 ha, este aşezată în sud-vestul judeţului, în Depresiunea Beiuşului, fiind alcătuită din localităţile: Cărpinet, cu 603 locuitori, potrivit Recensământului din 2002, Călugări (Ponoare) - 676, Izbuc - 648, Leheceni - 432. Sub raport etnic, locuitorii sunt de naţionalitate română şi romă. Agricultura şi creşterea animalelor sunt principalele lor îndeletniciri, dar câteva sute dintre ei sunt şi angajaţi ai societăţilor economice - industriale şi comerciale - din Sudrigiu, Ştei şi Vaşcău. Pe teritoriul comunei Cărpinet se află aşezarea monahală Mănăstirea Izbuc al cărei nume vine de la izvorul din incinta mănăstirii. Izvorul are o curgere intermitentă, "izbucnirile" sale nerealizându-se cu periodicitate. Fenomenul carstic este considerat făcător de minuni, pe sama lui punându-se vindecări miraculoase. Cunoscut în zonă, în ţară şi chiar peste hotare, fiind unic în Europa, "Izbucul" atrage anual un mare număr de credincioşi şi turişti, afluenţa maximă find în 15 august, de Sărbătoarea Sfintei Marii, când aici sosesc mii şi mii de oameni, din toate părţile, de toate categoriile sociale, de toate vârstele. Punerea în valoare a acestei "minuni", la propriu şi la figurat vorbind, s-a constituit în cea mai intensă preocupare a primarului Gligor Ţigan. O dorinţă de 10 km! Primarul Gligor Ţigan a fost ales în această funcţie în anul 2000 şi reales în anul 2004. Născut în satul Izbuc, el a cunoscut de mic istoricul aşezământului monahal, zidit între anii 1928-1930 şi reconstruit în 1954, aflând, totodată, de efectele miraculoase ale izvorului. Deoarece drumul lung, din centrul de comună până la Mănăstire - circa 10 km - este dificil de străbătut, îngust şi desfundat, mulţimea de pelerini şi turişti ce-i treceau pe la poartă i-au zămislit şi întărit ideea ce va deveni dorinţă, ambiţie, proiect şi realizare, consolidarea drumului din Cărpinet la Mănăstire şi modernizarea lui, respectiv asfaltarea. "Analizând cu luciditate şi simţ al realităţii efectele unei astfel de lucrări, apreciez, în primul rând, dezvoltarea turismului în zonă şi localităţile comunei, solicitarea de terenuri pentru construcţii de vacanţă şi nu numai, repopularea satelor nu doar prin cumpărări de case, ci mai ales - spre marea noastră bucurie - prin reîntoarcerea fiilor şi nepoţilor la casele părinteşti. Dacă la această lucrare mai adăugăm şi asigurarea alimentării cu apă în satele Izbuc şi Ponoare, este evident că punem la îndemâna celor care vin principalele utilităţi de care au nevoie" - afirmă primarul Gligor Ţigan. Asfalt la Mănăstire Precizând că principala lucrare ce preocupă în aceste zile, în primul rând, conducerea comunei, dar şi întreaga obşte, este asfaltarea drumului din DN 79 până la Mănăstirea Izbuc - 10 km - vom accentua nu doar deosebita sa importanţă, dar şi dificultatea şi efortul depuse pentru împlinirea dezideratului. Pentru că un prim proiect SAPARD pentru acest drum a fost depus încă din anul 2000. S-a reuşit - zice primarul - dar fără loc(!). S-au reluat toate demersurile şi întocmirea proiectului în anul 2004. Şi iată că după alţi trei ani s-au obţinut toate aprobările, inclusiv autorizaţia de construcţie, astfel că, în cel mult două săptămâni, se va începe această lucrare în valoare de un milion de euro. Modernizarea drumului s-a realizat şi în direcţia opusă, respectiv către Leheceni, unde s-a recondiţionat îmbrăcămintea asfaltică pe vreo 2 km, din care pe 500 m s-a turnat din nou. Alţi 500 m vor fi acoperiţi cu asfalt în acest an, tot cu bani de la bugetul local, în colaborare cu comuna Criştioru de Jos. Fiind vorba de îmbunătăţirea căilor de acces, primul gospodar al comunei ne vorbeşte şi despre modernizarea unei străzi din Cărpinet, care face legătura cu Vaşcăul, în lungime 1,8 km. O parcurgem integral, apreciind calitatea execuţiei, a asfaltului pe 4 m lăţime, a acostamentelor. O altă străduţă de circa 200 m ce face legătura din centrul de comună cu DN 79 a fost şi ea asfaltată. Un alt front de lucru pe care-l va deschide primăria în acest an, dacă va dispune de fondurile necesare, va fi asfaltarea a circa 2 km de străzi din cele patru sate, cu aceasta considerându-se acţiunea de modernizare a căilor rutiere comunale încheiată. Se extinde telefonia Dotarea comunei cu o microcentrală telefonică a creat posibilitatea creşterii numărului de abonaţi, până în prezent numai în satele Izbuc şi Călugări fiind peste 200 posturi instalate. În Cărpinet există posibilitatea utilizării telefoniei mobile, a instalării internetului. Apa, pe conductă nouă Realizată în urmă cu vreo 30 de ani, alimentarea cu apă a satelor Izbuc şi Ponoare s-a deteriorat grav în ultima vreme. Primarul şi conducerea comunei au hotărât înlocuirea conductelor din ţeavă neagră pe toţi cei 5 km de reţea, în aceste zile, lucrarea fiind în plină execuţie. Dacă în Izbuc s-a băgat conducta şi s-au făcut racordurile la case, în circa o lună se speră încheierea lucrării şi în Ponoare. Pentru deplina asigurare a apei în cele două sate şi în perioadele de secetă, s-a întocmit un studiu de fezabilitate pentru o nouă captare şi staţie de epurare. Documentele sunt depuse şi sperăm să primim fodurile europene destinate alimentărilor cu apă. Nici satul Cărpinet n-a fost omis din suita lucrărilor de alimentare cu apă. O solicitare înaintată Guvernului anul trecut, în baza Ordonanţei nr.7, s-a bucurat de atenţia Executivului, aprobându-se finanţarea necesară. În ce priveşte satul Leheceni, unde nu se poate asigura alimentarea prin cădere, se speră în cuplarea cu Criştioru de Jos, la momentul în care respectiva comună va executa lucrarea proprie. În Leheceni, totuşi - precizează primarul -, se va începe constucţia unui pod din beton, de 14 m lungime, peste Crişul Negru, lucrare pentru care este asigurată finanţarea de la Guvern. Şcoli mărunte cu elevi de frunte În satele Cărpinet, Leheceni şi Izbuc, există şcoli cu clasele I-IV şi doar la Ponoare funcţionează şcoală cu I-VIII, dar cu clase simultane. Numărul elevilor comunei nu trece de 200, însă se pare că pregătirea şcolară este de toată lauda, meritul desigur fiind al corpului didactic, toate cadrele fiind calificate şi localnice. La Şcoala din Ponoare aveam să aflăm că la Testul Naţionale, la proba de limba română, elevii de aici au obţinut printre cele mai mari note la nivel zonal. Sub aspectul condiţiilor materiale de studiu, primarul Gligor Ţigan procedează rapid la trecerea în revistă a edificiilor: Şcoala din Izbuc a beneficiat de programul de finanţare al Băncii Mondiale, fiind reabilitată în totalitate; la Leheceni s-a construit grup sanitar şi s-a realizat alimentarea cu apă; la Ponoare s-a recondiţionat faţada, s-a zugrăzit în interior, s-au montat termopane şi s-a amenajat grupul sanitar. În acest an avem alocate 200 milioane de lei vechi pentru şcoala din Cărpinet. De fapt, întenţia administraţiei comunei este de a ridica la Cărpinet şi şcoală, şi grădiniţă nouă. Dar nici celelalte grădiniţe n-au fost lăsate la urmă, preşcolarilor acordându-li-se mare atenţie. Odată cu modernizarea drumului de la Izbuc şi Ponoare, se crede că numărul copiilor va creşte simţitor într-un timp relativ scurt. Primăria, reînnoire generală Dacă în exterior clădirea primăriei a rămas neschimbată, în interior înnoirea este evidentă, de la dotare cu termopane până la calculatoare, internet şi o nouă sală de consiliu cu mobilier nou. Căminele culturale - locul serbărilor şcolare Cele patru cămine culturale, dacă nu sunt foarte impozante ca şi construcţii, în schimb, au beneficiat de grija edilului şef al comunei, pentru a fi bine întreţinute şi dotate - spre exemplu, cel din Leheceni - pentru ca serbările şcolare şi alte evenimente să se desfăşoare într-un cadru potrivit. De pe Valea Loarei la Codru Moma şi retur Înfrăţirea cu mulţi ani în urmă, prin 1993, a comunei Cărpinet cu localitatea Dagueniere din Franţa, a avut ca urmare, pe lângă crearea unor relaţii de strânsă prietenie între locuitorii celor două comunităţi, şi dotarea dispensarului medical comunal cu tot ce este necesar, iar mai recent şi a unui cabinet stomatologic. Dacă în anul trecut, la Cărpinet au poposit 35 de francezi, în această vară, 35 de români din Cărpinet vor vizita Valea Loarei. Podoaba casei Tale Consiliul local a hotărât să ajute în mod egal fiecare lăcaş de cult, în cuprinsul comunei existînd patru biserici ortodoxe şi case de rugăciuni ale cultelor baptist şi penticostal. Bisericile din Cărpinet şi Izbuc au fost împodobite de nou cu picturi în frescă. Vărăritul se stinge odată cu vărarii Fiecare familie din satele Cărpinetului îşi avea locul de extragere a varului şi cuptorul său de ars. Explozia materialelor de construcţii, inclusiv a tencuielilor prefabricate, face ca vărăritul în stil vechi să fie neperformant şi neproductiv. Odată cu generaţia în vârstă, pare a se stinge şi vărăritul.