Situată în partea de sud-vest a judeţului, comuna Căpâlna se întinde pe o suprafaţă de 5.489 ha, având, la Recensământul din 2002, o populaţie de 2.013 locuitori în cele cinci localităţi componente: Căpâlna, Ginta, Rohani, Săldăbagiu Mic şi Suplacu de Tinca. Sporul natural negativ, determinat de cele 5-6 decese lunare, a dus la scăderea numărului locuitorilor cu cel puţin 300 în acest răstimp, 2002 - 2007, replica... nou- născuţilor fiind nesemnificativă. Efectul este vizibil mai ales în şcoli, care nu sunt foarte animate, în săli de clasă cu bănci neocupate, în cataloage nedeschise, pentru că, nu-i aşa, şi dascălii au început să mai iasă la pensie. Se pare însă că întreaga comună se află într-o postură ingrată, în special la capitolul infrastructură, din cauza lipsei sprijinului financiar fie guvernamental, fie judeţean, deşi patru din cele cinci localităţi componente sunt străbătute de un drum judeţean, pe a cărui întindere nu se află nici cel puţin un metru pătrat de asfalt. Dar nici la capitolul alimentare cu apă Căpâlna nu stă mult mai bine. Sarcina gestionării administrative a situaţiei de neinvidiat, a gospodăririi celor cinci sate aşa încât să le fie ceva mai bine locuitorilor a revenit, începând cu anul 2000, celui care a fost ales primar, d-l GHEORGHE VID. Pentru comună şi viitorul ei "Dacă drumul acesta ar fi rămas comunal, poate am fi găsit posibilităţi să-l modernizăm. Asfaltând în fiecare an, puţin câte puţin, până acum tot am fi ieşit din praf. Ni s-a spus însă că dacă îl vom trece în categoria drumurilor judeţene, şansele sunt mai mari şi mai rapide. Şi iată cu ce ne-am ales: doar un petic de asfalt în jurul primăriei" - ne spune prijmarul Gheorghe Vid, primul nemulţumit de ritmul lucrării comunale. Situate în lunca Crişului Negru, cele 3.120 ha teren arabil se arată a fi roditoare chiar şi într-un an secetos ca acesta, în timp ce păşunile asigură hrana cirezilor de bovine şi turmelor de oi, locuitorii celor cinci sate fiind harnici agricultori şi cu mare dragoste de animale. Pentru toţi aceşti oameni şi copiii lor, viitoarea generaţie ce va readuce comuna pe locul meritat, primarul Gheorghe Vid, viceprimarul Igaş Vid Ioan şi Consiliul local gândesc şi hotărăsc realizarea de mari lucrări şi importante proiecte. Proiectele Primarului x. Modernizarea drumurilor comunale x. Alimentarea cu apă a satelor comunei x. Realizarea iluminatuui public modern x. Reabilitarea şcolii din Căpâlna Drumuri de piatră, netede ca-n palmă Cei 10 km de drum judeţean, care străbat de la un capăt la altul patru din cele cinci sate ale Căpâlnei, se află în categoria drumurilor de piatră - bine consolidate, bine compactate, dar nemodernizate, orice maşină care trece pe un astfel de drum lasă în urmă nori grei de praf, spre marea supărare şi nemulţumire a locuitorilor. Atât ei, cât şi aministraţia locală se simt nedreptăţiţi şi neglijaţi. „Drumurile comunale au o lungime de 20,2 km. Asupra lor ne-am concentrat toate forţele, astfel că am reuşit să le aducem la o condiţie foarte bună, acestea fiind perfect practicabile”- ne spune primarul, care mai punctează: "Chiar în aceste luni din urmă a fost pietruit drumul DC 207, Petid - Suplacu de Tinca pe lungimea de 2,6 km; alt drum, DC 134, bine consolidat, a fost Săldăbagiu Mic -Vintere, pe lungimea de 3 km. La ora actuală, se desfăşoară lucrarea de pietruire a străzilor din Căpâlna, lucrare ce va fi extinsă şi în celelalte sate. În anul 2006 a fost finalizat DC 93, Căpâlnac - Săldăbagiu Mic, pe 2,6 km. La toate acestea s-ar mai putea adăuga pietruirea pe DC 99, de la Ginta la Săldăbagiu Mic, un drum de mai mică importanţă, dar cu care s-ar considera încheiată temeinica lucrare a drumurilor comunale". Apa - o problemă grea Îndelungata perioadă secetoasă a acestei veri, însoţită de temperaturi deosebit de ridicate, a readus în prim planul atenţiei administraţiei comunale problema apei. Dacă în patru din localităţile Căpâlnei oamenii se mai pot baza pe fântânile proprii, la Săldăbagiu Mic situaţia e absolut critică: pe lângă faptul că nu prea există fântâni, numărul animalelor este chiar mai mare decât în toate satele împreună. Cele câteva amenajări şi jgheaburi din păşune sunt insuficiente. „Pentru acest sat avem întocmit un studiu de fezabilitate, iar dacă pentru Ginta, Rohani şi Căpâlna gândim o soluţie comună, în ce priveşte Suplacu de Tinca sperăm să ne cuplăm cu comuna Şoimi, preocupată de problema alimentării cu apă a satului vecin cu noi. Şcolile, sub semnul schimbării Numărul preşcolarilor comunei este de 50, fiecare sat având spaţiu destinat grădiniţei. Elevii ciclului primar sunt 48 la număr, înscrişi la şcolile din Căpâlna, Ginta, Săldăbagiu Mic şi Suplacu de Tinca - şcoala din Rohani nu mai funcţionează din lipsă de elevi. Clasele V-VIII sunt frecventate de 76 elevi, respectiv 47 la şcoala din Căpâlna şi 29 la şcoala din Suplacu de Tinca. Şcoala din Căpâlna a fost cuprinsă într-o complexă lucrare de reabilitare - ne informează primarul Gheorghe Vid - unde s-au construit grupuri sanitare, s-a introdus apă curentă, s-a schimbat mobilierul şcolar, s-a organizat şi dotat un cabinet de informatică. În continuare, se urmăreşte realizarea încălzirii centrale, înlocuirea uşilor şi geamurilor cu termopane. O schimbare din temelii s-a petrecut şi la şcoala din Suplacu de Tinca încă din anul 2001, cănd instituţia a fost cuprinsă în programul de reabilitare finanţat de Banca Mondială, ceea ce înseamnă grupuri sanitare, apă curentă, retencuire şi rezugrăvire, o bună izolaţie termică etc. S-ar părea că şcoala din Căpâlna, în ansamblul ei, traversează o perioadă mai dificilă, întrucât în acest an s-au pensionat mai multe cadre didactice, or până la această oră încă nu se ştie cine şi câţi vor fi cei care vor preda la ore. Un lucru e cert însă: prin plecarea cadrelor didactice Borza - soţ şi soţie, Moţoc - soţ şi soţie, Carţiş - soţ şi soţie, Hanga - soţia pensionată, soţul, transferat, instituţia şcolară comunală a înregistrat o firească, e adevărat, dar grea pierdere. Conducerea comunei speră într-o refacere grabnică şi temeinică a efectivului de profesori şi învăţători în folosul copiilor celor cinci localităţi componente. Lumină în sate O lucrare de mare utilitate publică prin care se va ridica nesperat de mult condiţia fiecărui sat al comunei, respectând standardul elementarei cerinţe a civilizaţiei, este îmbunătăţirea structurală a iluminatului public. În cele cinci sate vor fi instalate 350 noi corpuri de iluminat, aspectuoase şi economice, care vor face lumină pe tot cursul nopţii. Primarul apreciază că lucrarea va fi încheiată până la finele anului curent. Căminele culturale, spre o nouă condiţie Aşezăminte de cultură există în fiecare din cele cinci sate, însă tot mai accentuata reducere a activităţilor culturale le situează spre marginea interesului public general. „Ele se află însă în centrul preocupărilor noastre edilitare, deoarece nu ne putem permite să pierdem asemenea lăcaşuri destinate întrunirilor obşteşti" - precizează primarul Gheorghe Vid. În acest sens au fost reabilitate căminele culturale din Căpâlna şi Suplacu de Tinca, iar cel din Săldăbagiu Mic îşi aşteaptă rândul la renovare. În faza îmbunătăţirii condiţiei sale funcţionale se află şi dispensarul medical uman, deservit de un medic de familie. Pentru sufletele noastre "Cu multă grijă şi în bună rânduială ne îndreptăm ajutorul, pe cât ne stă în putinţă, spre lăcaşurile de cult" - mai spune primarul. Există în comună patru biserici ortodoxe, o biserică reformată, două case de rugăciune penticostale şi una baptistă. De un ajutor mai substanţial din partea Consiliului local s-a bucurat biserica din Căpâlna, un prea frumos edificiu arhitectural. Pământul şi animalele Oameni harnici şi cu simţul răspunderii faţă de pământul părinţilor şi strămoşilor lor, care le-a revenit pe drept în posesie, agricultorii din Căpâlna îşi cultivă cu trudă şi speranţă terenurile agricole, aşteptând cu fiecare an creşterea valorii recoltelor lor. O grijă deosebită se poartă animalelor, existând în comună opt ferme de bovine cu vreo 200 de capete şi vreo 5 ferme de oi. Pentru ape şi peste ape Dacă înălţarea podului peste Crişul Negru a fost una din cele mai importante lucrări în urmă cu câţiva ani, la fel de bucuroşi sunt sătenii pentru recenta construire a digului de apărare de inundaţii, pe malurile aceluiaşi Criş Negru.