În anul 2002, localitatea Cefa a sărbătorit 700 de ani de la prima atestare documentară. Un trecut generos, marcat de acte de vitejie şi demnitate naţională, grefat într-un cadru natural de excepţie, individualizează această comună a cărei promiţătoare perspectivă se descifrează nu doar în rodul mănoasei câmpii şi al sutelor de hectare de luciu de apă, în efectul previzibil al pânzei subterane de apă termală, ci, deopotrivă, în potenţialul său turistic, care reprezintă o rezervaţie naturală unică. Dacă până în 2003 - 2004 comuna Cefa a fost una dintre cele mai mari unităţi administrativ-teritoriale rurale din judeţ, recenta reorganizare a reaşezat-o în vechiul său amplasament, permiţându-i actualei conduceri, în frunte cu primarul Ioan Sorin Roman, să-i asigure o evoluţie firească şi echilibrată în ritmuri europene. Condiţii optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ Aflat în funcţia de primar al comunei Cefa, încă din anul 2000, când comuna era formată din nouă sate, Ioan Sorin Roman a fost unul din susţinătorii reorganizării administrative a zonei. "Ştiam încă din anul 2002 că urmează să avem o reorganizare administrativă, eram convinşi de faptul că, separat, fiecare comună se va putea gospodări mai bine. Astfel, în anul 2003, s-a desprins comuna Sânnicolau Român, iar în 2004, Gepiu. Până la reorganizarea administrativă nu am făcut discriminări în ceea ce priveşte lucrările de investiţii. De exemplu, în anul 2002, cea mai consistentă lucrare a fost la şcoala din Sânnicolau Român", ne-a declarat edilul şef. În prezent, comuna Cefa este formată din trei sate: Cefa, Inand şi Ateaş. Unul dintre obiectivele administraţiei publice locale a fost crearea de condiţii optime pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ. Astfel, în anul 2004, la Inand s-a construit o şcoală nouă, dotată şi utilată, proiect realizat cu fonduri de la Banca Mondială. De asemenea, la şcoala din Cefa s-au realizat reparaţii capitale, s-a construit şapranta, iar anul trecut a fost introdusă încălzirea centrală, costurile fiind suportate din bugetul propriu al primăriei, investiţia ridicându-se la 1,7 miliarde de lei. "La şcoala din Ateaş, situaţia este mai delicată. Aici în fiecare an s-au realizat igienizări, însă pentru că numărul copiilor care învaţă acolo este mic dorim să facem demersuri la Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru a-i aduce la şcoala din Cefa", a precizat edilul şef. Investiţii în iluminatul public şi asfaltarea drumurilor Reabilitarea iluminatului public în satele Cefa, Inand şi Ateaş a fost un alt obiectiv pe agenda edilului şef. În acest sens, încă din anul 2004, au fost cumpărate corpuri de iluminat economice, în prezent iluminatul public fiind reabilitat în proporţie de 100%. Nici drumurile nu au fost uitate, în fiecare an realizându-se lucrări de întreţinere: pietruire, plombare, asfaltare. În anii următori, primăria intenţionează să asfalteze toate drumurile. În comună există reţea de canalizare doar pe o stradă din satul Cefa, însă edilii au în plan să depună proiecte în vederea extinderii acesteia în întreaga comună, precum şi redeschiderea forajului de la Ateaş (investiţie de trei - patru miliarde de lei). În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere, anual sunt achiziţionate pubele pentru dotarea tuturor gospodăriilor. Printr-o colaborare cu Ambasada Olandei, primăria intenţionează să implementeze un sistem de colectare selectivă a deşeurilor. De asemenea, a fost editată o broşură pe teme de protecţia mediului, care este studiată de elevi la şcoală. În viitorul apropiat, pe raza comunei va fi dată în folosinţă o piaţă care se va întinde pe o suprafaţă de 1,5 hectare, investiţie estimată la circa un miliard de lei vechi. În anul 2002 a fost introdusă apa, iar în acest an s-a alocat suma de 500 de milioane pentru împrejmuire şi asigurarea condiţiilor legale pentru reautorizarea ei. "În cadrul pieţei vor fi comercializate de la produse alimentare, textile, cherestea până la animale şi cereale. În prezent, sunt executate lucrări de construcţie a unei clădiri cu rol administrativ, de recompartimentare a pieţei şi de amenajare a unui filtru decantor pentru dezinfecţie. Sperăm să devină cea mai modernă piaţă din judeţ", a mai precizat edilul şef. Primăria Cefa, în curs de modernizare Investiţii au fost făcute şi la cele două cămine culturale din Cefa şi Inand. "Lucrările de reparaţii capitale la căminul cultural din Cefa au început în anul 2004, ocazie cu care a fost schimbat acoperişul, grupurile sanitare au fost construite în incintă, a fost introdusă apa, au fost zugrăvite, în prezent fiind în execuţie bucătăria şi lucrările de exterior. Vrem să alocăm anul viitor fonduri pentru reparaţii la căminul cultural din Inand", ne-a declarat Sorin Roman. În ceea ce priveşte păstrarea tradiţiilor, printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural, a fost cumpărată o instalaţie de sonorizare, urmând ca din bugetul local să fie investiţi bani pentru cumpărarea de costume populare şi instruirea copiilor, astfel ca de sărbătorile de iarnă comuna să aibă formaţie de dansuri populare. Cât despre clădirea primăriei, aceasta se află în curs de amenajare, de curând fiind introdusă încălzirea centrală, lucrare care a costat 330 de milioane de lei. De asemenea, se doreşte extinderea spaţiului unde va fi amenajată o sală pentru şedinţele de consiliu şi pentru oficierea ceremoniilor. "În perioada 2003-2004 primăriile Cefa, Sânnicolau Român şi Gepiu au fost beneficiarele unui program de modernizare a administraţiei publice locale, ocazie cu care am reuşit să achiziţionăm calculatoare, imprimantă etc., iar câte doi angajaţi din fiecare primărie au participat la un curs de obţinere a certificatului european de utilizare a calculatorului. În momentul de faţă toţi funcţionarii primăriei au acest permis", a mai precizat primul gospodar al comunei. Lăcaşurile de cult din comună, sprijinite În fiecare localitate de pe raza comunei Cefa există biserici ortodoxe, iar în comuna Cefa mai funcţionează o biserică catolică şi două baptiste. De lăcaş de cult beneficiază şi populaţia de etnie rromă din localitate, lângă biserică fiind construit un centru de zi, unde copiii îşi fac temele şi servesc o masă. În satul Inand există o biserică veche, care este declarată monument istoric. Pe lângă aceasta este în construcţie un lăcaş nou, lucrările debutând în anul 2001. "Anual, indiferent de cultul religios, sprijinim bisericile de pe raza comunei. De asemenea, am amenajat un muzeu parohial, unde, pe lângă obiectele de cult, există şi două secţii, una de etnografie şi alta dedicată biodiversităţii. Muzeul a fost dat în folosinţă în 2004, cu ocazia aniversării a 700 de ani de atestare documentară a localităţii Cefa. În viitorul apropiat comuna va beneficia de un centru de informare, unul de reconversie profesională şi altul de afaceri, care vor funcţiona în spaţiul clădirii vechi a primăriei. În aceeaşi locaţie se află şi biblioteca comunală, care dispune de 12.000 de volume, anual fiind investite între 20 - 30 de milioane de lei pentru reînnoirea fondului de carte. De asemenea, 12 familii cu probleme sociale vor putea beneficia de case noi, care vor fi construite în baza unui parteneriat româno-american, primăria punând la dispoziţie terenul necesar. Asistenţa medicală în comună este asigurată prin două cabinete medicale de familie, o farmacie şi un cabinet stomatologic deservit de un medic şi un tehnician dentar. În comună există şi un centru de permanenţă, amenajat din bugetul local, care nu a putut fucţiona până acum din cauza numărului insuficient de medici, existând şanse ca activitatea medicală să fie asigurată aici de la 1 decembrie. Coridor de conservare a biodiversităţii Datorită poziţiei geografice, florei şi faunei existente, asemănătoare cu paradisul din Delta Dunării, numeroşi vizitatori sunt interesaţi de această zonă, având ca posibilităţi de agrement pescuitul sportiv şi vânătoarea. Relieful se caracterizează prin larga dezvoltare a câmpiilor dintre luncile Crişului Repede şi a Crişului Negru, câmpii mlăştinoase, dotate cu canale colectoare, şi prin larga răspândire a lacurilor care însumează o suprafaţă totală de 693 ha. Datorită cadrului natural deosebit caracterizat de o floră şi o faună specifice zonei de mlaştină, Direcţia Silvică Bihor a depus un proiect PHARE CBC, care a fost aprobat, pentru crearea unui coridor de conservare a biodiversităţii, extins pe o suprafaţă de 5.002 ha, care va lega Parcul Naţional Mureş Crişuri din Ungaria cu Parcul Naţional Munţii Apuseni. "În pădurea de la Rădvani există o rezervaţie ornitologică cu populaţie de stârci, iar nufărul galben este una din plantele ocrotite ale zonei. Periodic, echipe de voluntari, în special studenţi, din ţară, culeg probe din această zonă, fiind indentificate, spre exemplu, specii noi de lilieci şi păsări, dar şi o specie de moluşte dispărută de zece ani din România", ne-a declarat Sorin Roman. În comună în momentul de faţă îşi desfăşoară activitatea 30 de agenţi economici: unităţi piscicole, societăţi agricole, de producţie a furajelor concentrate, fabrică de alcool, confecţii, abator, brutărie, crescătorie de ciuperci etc. care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 500 de locuitori. Anual bugetul local este suplimentat cu 500 de milioane de lei, bani proveniţi din activitatea economică. Pe lângă relaţiile vechi de înfrăţire cu două localităţi din Ungaria (Geszt şi Sarkadkeresztur), anul acesta, în luna septembrie, comuna s-a înfrăţit cu oraşul Cherasco (Italia), oraş care este cunoscut sub denumirea de capitala europeană a creşterii melcilor. "Suntem în discuţii cu edilii comunei Criva, din R. Moldova, şi cu cei din comuna Bedeu, din Ungaria, pentru eventuale înfrăţiri", a precizat primarul comunei Cefa. În ceea ce priveşte proiectele de viitor, edilii şefi ai comunei intenţionează să amenajeze un parc de joacă pentru copii, un teren de fotbal artificial cu nocturnă, extinderea spaţiului intravilan, introducerea gazului, înfiinţarea unui sat de vacanţă la ieşirea din comună, obiectivul pricipal fiind acela de dezvoltare a turismului. "În tot ceea ce întreprindem, avem sprijinul celor 11 consilieri locali", a conchis primarul comunei Cefa.