Aşezată în partea vestică a judeţului Bihor, la 1 km de DJ 191, comuna Ciuhoi, cu o suprafaţă de 5.831 ha, este alcătuită din localităţile Ciuhoi, Sâniob, Cenaloş şi Sfârnaş, având o populaţie de 2.292 locuitori, din care 1.170 maghiari, 968 români, 151 romi (potrivit Recensământului din 2002). Situată la mică distanţă de Biharea, la doar 16 km, în sec. al X-lea Ciuhoi a făcut parte din Voivodatul lui Menumorut, iar satele comunei, menţionate prin sec. al XII-lea, au existat cu cel puţin o sută de ani înainte de cucerirea maghiară. În 1660, anul ocupării Oradiei de către turci, şi localităţile din Ciuhoi, inclusiv cetatea din Sâniob, au ajuns sub stăpânirea otomană. Prima luptă a armatelor austrice cu turcii a avut loc pe teritoriul localităţii Sâniob. Forma dominantă a reliefului comunei este cea de câmpie, mărginită de terasele râului Barcău, colectorul principal al văilor Sânnicolau, Almăşel, Ghepeş, Danţe. În 1970 a fost construit un dig de apărare pe ambele maluri ale Barcăului. Sigur că principalele ocupaţii ale locuitorilor au fost şi mai sunt, într-o oarecare măsură, agricultura şi creşterea animalelor, dar şi cultivarea viţei-de-vie, preocupare complementară şi tradiţională a fiecărei familii. Dacă în anii de după Revoluţia din 1989 s-au simţit tot mai grave neajunsuri ale vieţii economice şi sociale a comunei Ciuhoi, acestea sunt evidente la nivelul infrastructurii, al dotării tehnico-edilitare, al standardului vieţii locuitorilor săi.
În anii electorali 2000 şi 2004, cetăţenii comunei Ciuhoi l-au ales în funcţia de primar pe dl. ZATYKO ŞTEFAN.

De profesie agronom, dedicat cu toată fiinţa şi priceperea sa cultivării pământului şi obţinerii unor bune recolte, care să fie şi pe măsura ştiinţei de carte însuşite în facultăţi, dar şi a trudnicei sale alergături, zi-lumină, de-a lungul şi de-a latul ogoarelor, dlui Zatyko Ştefan - potrivit mărturisirii sale - îi era străină atât viaţa politică, cât şi viaţa administrativă desfăşurate la toate nivelele, inclusiv cel comunal. Dar, cum se spune, nu aduc anii ce-aduce ceasul. Ceasul a venit pentru dl Zatyko sub forma unei implicări politice şi a unei oferte electorale, conjugate cu omeneasca dorinţă de schimbare a unei profesii, dar şi de protejare a sănătăţii. "Or, din momentrul în care am hotărât să mă implic în problematica socială şi economică a comunei, pot să afirm că alta a fost şi deschiderea orizontului meu civic, altele au fost perspectivele pe care le întrezăream. Dar începutul a fost greu. În anul 2000 am preluat o primărie şi o administraţie a comunei cu mari datorii, fără nicio posibilitate de a realiza schimbări vizibile şi imediate. Cu greu şi cu multă muncă şi chibzuinţa, ajutat din plin de consilierii locali, am reuşit în anii primului mandat să ieşim din dificila situaţie, ba chiar să adunăm ceva bani la bugetul local. Şi abia în anii celui de-al doilea mandat, am avut şansa obţinerii primelor rezultate vizibile în planul infrastructurii, a începutului schimbării comunei sub un aspect sau altul. Iar ceea ce ne îndeamnă continuarea vizării de noi deschideri, să gândim la noi proiecte pe care să le punem în aplicare este însăşi aprecierea comunităţii, încrederea pe care locuitorii aşezărilor noastre le investesc în conducerea comunei - executiv şi consilieri", afirmă primarul Zatyko Ştefan.

Conducerea comunei
Primar: Zatyko Ştefan
Viceprimar: Laszlo Sandor
Secretar: Maria Mela

Consilieri: Kiss Ştefan-Alexandru, Molnar Jozsef, Erdei Jozsef, Ştefan Bogdan, Kelemen Ştefan, Zatyko Terezia-Maria, Fabian Jozsef, Andrei-Ioan Ungur, Mircea-Andrei Costa, Ioan-Gavril Căbuţa, Ioan-Nicolae Buzaş.

Drumuri consolidate, pod reconstruit
Anul 2005 a însemnat practic anul lansării unor lucrări de investiţii de mare importanţă pentru comună, aşteptate şi dorite de ani îndelungaţi de toţi locuitorii. Primul pas l-a constituit asfaltarea drumului comunal DC 17, de la drumul judeţean DJ 19.1, respectiv localitatea Fegernicu Nou, până la Sfârnaş, în lungime de 2 km. Tot atunci a fost perioada reabilitării importantului pod peste Barcău, de la Almăşel, dintre localităţile Cenaloş şi Sâniob, pod care asigură legătura comunei cu o întinsă zonă a teraselor cultivate cu viţă-de-vie şi a Pădurii Iepureşti, suprafaţă predestinată parcă agroturismului, construirii caselor de vacanţă. Trebuie spus că din cauza deteriorării podului, cu ani în urmă, drumul de la Cenaloş a fost declasificat, respectiv trecut din categoria drumurilor judeţene la cele comunale, fapt ce a afectat puternic interesele comunei, fără ca drumarii şi conducerea judeţeană a momentului respectiv să le ia în considerare. Un alt drum care se doreşte modernizat este cel dintre Sâniob şi Săcueni, interesul comunei Ciuhoi fiind de a avea deschidere la punctul de trecere a frontierei de la Săcueni-Letavertes, sperându-se într-un aflux al investitorilor străini.
Anul 2007 s-a constituit şi în momentul generalizării acţiunii de pietruire a tuturor drumurilor comunale şi a stăzilor din intravilanul localităţilor.


Apa - obiectiv de prim ordin
O lucrare a infrastructurii comunei, de cea mai marte importanţă, dorită cu mare nelinişte şi intensă speranţă de locuitorii satelor, este alimentarea cu apă. Dacă singurul sat în care exista sistem de alimentare cu apă a fost Sâniob, acum nici cetăţenii de aici nu mai sunt mulţumiţi cu modul în care este prestat acest serviciu, întrucât conducteler din azbociment, cu o vechime de 30 de ani, nu mai asigură nici calitatea apei, nici protecţia consumatorilor. Cu atât mai mult a fost dorită apa prin conductă de polietilenă în centrul de comună. Or, acest lucru s-a împlinit în anul 2006, când conducta a fost introdusă pe o lungime de 3 km, execuţia dovedindu-se fără reproş, spre marea mulţumire a consumatorilor. Efortul conducerii comunei este îndreptat acum spre derularea lucrării de alimentare cu apă în satele Cenaloş şi Sfârnaş, dar şi reabilitarea sistemului din Sâniob, în baza finanţării aprobate pentru toate aceste lucrări.

"Cine n-are şcoală n-are nici viitor!"
Primarul Zatyko Ştefan este ferm convins, în baza exemplului personal, că satul care n-are şcoală îşi va pierde copiii şi-şi va rătăci tinerii. Născut în Sâniob, format la şcoala satului, după terminarea studiilor universitare s-a întors la locurile natale, considerând că aici e locul împlinirii sale profesionale şi familiale. Acest drum şi acest destin îl doreşte copiilor comunei, pentru ca unii dintre ei să devină specialiştii de mâine, inclusiv cadrele didactice de care generaţiile viitoare vor avea nevoie. În acest scop, împreună cu consilierii locali, hotărăsc şi adoptă cele mai bune şi mai înţelepte măsuri pentru asigurarea tuturor condiţiilor la învăţătură. Igienizarea tuturor edificiilor şcolare, zugrăvirea şi curăţenia permanentă, încălzirea lor sunt lucrări anuale, sezoniere sau chiar zilnice. În ce priveşte şcoala din centrul de comună, cu clasele I-VIII, aici se prevede construirea unei noi clădiri cu patru săli de clasă pentru clasle primare, pentru a se evita comasarea unor clase. Datorită unei fundaţii străine, la Cenaloş s-a schimbat total aspectul şcolii, reuşindu-se atât asigurarea apei la robinet, cât şi construirea unui grup sanitar corespunzător. Şcoala cu clasele I-VIII din Sâniob este, desigur, cea mai bine pusă la punct, dispunând inclusiv de încălzire centrală, pe lângă alte necesare dotări. Pentru Şcoala din Sâniob, în anul 2007, s-a reuşit construcţia unei săli de gimnastică, mult apreciată de elevi şi nu numai.

Cămine culturale şi bibliotecă
Dacă, până nu demult, în centrul de comună Ciuhoi nu se putea vorbi de funcţionarea corespunzătoare a unei biblioteci, în prezent biblioteca dispune de un noi spaţii şi o bibliotecară angajată cu normă întreagă. Şi la Sâniob problema este rezolvată corespunzător. Reparaţia căminelor culturale, care se aflau într-o stare jalnică, a încept în anul 2005, cu căminul din Ciuhoi, unde a fost schimbat acoperişul, iar anul trecut s-a procedat la montarea de geamuri termopan şi zugrăvirea interioară. Căminele culturale din Sfârnaş şi Cenaloş sunt bine puse la punct, reuşind să asigure condiţii satisfăcătoare tuturor acţiunilor. Pentru Sfârnaş, consiliul local tocmai a luat în discuţie extinderea spaţiului căminului. Un proiect depus la Ministerul Culturii aşteaptă cu nerăbdare aprobarea pentru construirea unui nou cămin cultural la Sâniob. În urmă cu un an, s-a închegat un cor de femei, apreciat de spectatori. Desigur, o manifestare comunitară aşteptată mereu cu mare interes de toată lumea este Balul strugurilor.

Cămin pentru copii defavorizaţi
Primăria şi consiliul local îşi manifestă interesul, prin ajutorare efectivă, în limita posibilităţilor, pentru cele nouă biserici şi case de rugăciune ale comunei. O realizare efectivă a bisericii catolice, prin fundaţia Caritas, este funcţionarea la Sâniob a unui cămin destinat copiilor defavorizaţi. Tot în această localitate, au fost construite, prin colaborare cu Fundaţia "Maica Tereza", case sociale pentru 18 familii de romi.


Pentru sănătatea comunei
Dispensarul medical uman de la Cenaloş - singurul din comună - a fost construit prin anii '80 şi spre menţinerea lui în bună stare de funcţionare sunt îndreptate preocupările primăriei şi consiliului local. În celelalte sate funcţionează aşa-numitele puncte de lucru, unde sunt stabilite zile de consultaţii săptămânale, din partea medicului de familie. În Sâniob există farmacie, dar şi medic stomatolog.

Proiectele comunei
La o privire de perspectivă asupra comunei al cărei primar este, dl Zatyko Şefan apreciază că una dintre marile lucrări ce va trebui făcută, după încheierea alimentării cu apă, este desigur canalizarea.

O altă lucrare de mare importanţă pentru întreaga comună este modernizarea iluminatului public, prin montarea corpurilor de iluminat mai puternice şi mult mai economicoase.

Înfiinţarea de zone verzi în fiecare localitate este o lucrare asupra căreia s-a pronunţat recent consiliul local, stabilind şi suprafeţele necesare, respectiv de 2285 mp - pentru Ciuhoi, 915 mp - pentru Sâniob, 3650 mp - pentru Cenaloş şi 716 - pentru Sfârnaş.

În viziunea conducerii comunei se află îmbunătăţirea infrastructurii-drumuri, alimentare cu apă, ba şi curent electric - în zona dealului viilor şi a celor circa 600 pivniţe, zonă de mare interes turistic, proprie dezvoltării agroturismului.