Comuna dispune de o suprafaţă de peste 7.500 de ha, având o populaţie ce trece de 3.300 locuitori, situându-se pe o poziţie de mijloc în cadrul judeţului. Aşezarea ei în partea de sud-vest a Bihorului, respectiv în lunca Crişului Negru, a scos-o, ca să spunem aşa, de sub incidenţa zonei deluroase, dându-i şansa unor producţii bune, dacă nu la păioase, în schimb, la porumb tinzându-se spre parametrii recordurilor. Spre exemplu, în satul Cheşa, s-au recoltat chiar peste 7.000 kg boabe la ha, producţie ce s-ar putea numi factor de echilibru, întrucât gospodarii îşi obţin cele necesare - produse alimentare sau obiecte gospodăreşti şi casnice - cu banii de pe porumb. Însă cu greu s-ar mai putea vorbi de o altă avuţie evidentă la nivel de comună, întrucât nici păşunea, şi nici pădurea comunală, cu cele 1.582 ha, respectiv 990 ha, nu sunt în măsură să producă venituri în bugetele sătenilor sau al Primăriei, recte Consiliului Local. În anul 2004, electoratul comunei Cociuba Mare l-a ales în funcţia de primar pe dl Ioan Ieremie. Consiliul local comunal Guţ Liviu - viceprimar, Iagăr Crăciun, Deheleanu Vasile, Deheleanu Ioan, Trif Ioan, Bronţ Vasile, Ciotea Adrian, Fănăţean Florian, Dan Florian, Toma Ioan, Popa Constantin, Pantea Dumitru, Drăgan Mircea. Şcoala - cea mai de seamă avuţie Din oricare punct al interesului general comunal am fi început discuţia, şi, totodată, documentarea noastră, cu primarul Ioan Irimie, reveneam mereu şi mereu la şcoală şi la elevi. Şi, implicit, la cadrele sale didactice, din rândul cărora vom nominaliza de la început, cu drept de reprezentare legală şi morală, să spunem aşa, pe directorul coordonator Gheorghe Munja, pe directorul adjunct Ioan Popa, a căror implicare în problemele şcolii este aşa cum se cuvine, adică totală şi fără limite de timp şi repaus, pe profesoara de istorie Florica Costea, preocupată de realizarea monografiei comunei. Şcoala din Cociuba Mare este o clădire amplă, impunătoare şi deosebit de bine întreţinută. Reprezintă unul dintre principalele obiective asupra cărora ne centrăm atenţia - precizează primarul. "Într-o primă etapă am procedat la modernizarea ei, lucrările fiind terminate în proporţie de 95 la sută. A fost introdusă încălzirea centrală, s-au montat geamuri şi uşi termopan, sălile de clasă au fost parchetate şi zugrăvite, cei 102 elevi şi 12 cadre didactice având condiţii foarte bune de instruire şi educaţie", ne spune primul gospodar al comunei. Şi grădiniţa, cu 36 copii şi două educatoare, a fost supusă schimbărilor, primind mobilier nou pe lângă alte recondiţionări. Se lucrează acum la un alt corp de clădire, ce va adăposti un laborator şi săli de clasă şi se amenajează spaţiul pentru bibliotecă. O particularitate a comunei Cociuba Mare ar consta în faptul că în toate cele patru sate componente exisă şcoli cu clasele I-VIII, ceea ce explică atât interesul conducerii şcolii coordonatoare pentru buna desfăşurare a pregătirii şcolare a elevilor, cât şi al conducerii comunei, primăriei şi consiliului local pentru întreţinerea clădirilor. La Şcoala din Cărăsău sunt înscrişi 115 elevi, la Petid - 47 elevi, iar la Cheşa - 41 elevi. Şcolile au fost igienizate şi zugrăvite, parchetate şi asigurate cu lemne de foc. La Cărăsău a fost schimbat acoperişul, iar curtea a fost împrejmuită cu gard nou. Grija expresă a comunei pentru fiecare din şcolile sale face ca orientarea pentru comasarea elevilor la centru să nu fie privită cu ochi buni de consilierii locali, ei considerând că această măsură nu este nici în interesul satului, şi nici al fiilor săi. Drumurile, a doua prioritate a comunei Localităţile comunei sunt legate între ele prin drumul judeţean Cociuba Mare - Petid (8 km) şi drumurile comunale Cociuba Mare - Cheşa (2 km), Cheşa - Cărăsău (6 km), Cărăsău - Petid (3 km). Lucrările mai importante ce trebuie executate pe drumurile comunale constau în plombări şi covoare asfaltice parţiale. "Sigur că în funcţie de banii ce ni se vor aloca cu această destinaţie vom proceda la asfaltarea lor. Pentru aceasta avem întocmite studii de fezabilitate", susţine primarul Ieremie. O altă lucrare foarte importantă se desfăşoară în interiorul satelor, constând în pietruirea drumurilor. Desigur, aceasta e o lucrare fără sfârşit, mai ales în situaţia în care gospodarii nu-şi desfundă şi amenajează corespunzător şanţurile. Zadarnic punem piatră şi o cilindrăm, dacă apa din şanţ inundă drumul. Porţiunea respectivă, oricât de bine ar fi consolidată, la primele ploi cedează. Într-adevăr, e de lucrat la capitolul simţ civic şi gospodăresc al locuitorilor comunei. O atenţie deosebită o acordă primarul vechiului drum ce leagă Cociuba Mare de Cheşa şi Cheşa de Tinca (5 km). E un drum al târgului de Tinca. Pe aici se poate circula cu căruţe şi animale fără a perturba circulaţia de pe drumul judeţean. În această primăvară se vor relua lucrările pentru finalizarea lui. Obiectivele primarului * Modernizarea şcolilor; * Introducerea apei în comună; * Dechiderea unui cabinet medical la Cheşa; * Modernizarea dispensarelor; * Pietruirea drumurilor; * Asfaltarea drumurilor în interiorul comunei şi de la drumul judeţean la Cheşa, în lungime totală de 4,3 km; * Sprijinirea cetăţenilor care au fost păgubiţi prin păşunatul abuziv al culturilor agricole. La primărie, omul să vină ca acasă "Este cât se poate de firesc să acordăm atenţie sediului primăriei şi consiliului local. Vin oamenii cu treburi la noi şi nu găsesc un scaun să se odihnească şi o sobă să se încălzească", şi-au zis noul primar şi noii consilieri, în 2004. Şi au hotărât în consecinţă, iar astăzi sediul este încălzit, de la centrală termică, cu calorifere (lucrare în valoare de 350 milioane lei), s-a raşchetat parchetul, s-au cumpărat calculatoare şi mobilier nou, s-a amenajat sala de consiliu, s-a amenajat curtea instituţiei şi grupul sanitar şi, zicem noi, intrăm în rândul lumii. Când se dă cinstea pe ruşine O practică înrădăcinată în comună, căreia nimeni nu s-a străduit a-i pune capăt, este cea a păscutului animalelor pe terenuri cultivate ale cetăţenilor, altele, desigur, decât cele ale proprietarilor turmelor scoase hoţeşte la păscut. Uneori aceştia erau prinşi asupra faptului, alteori nu, însă niciodată păgubiţilor nu li se plăteau daunele. Ei, şi ce dacă mă amendează? Plătesc, că îmi convine, şi iar trimit oile prin culturi - era socoteala strâmbă şi ruşinoasă a celor cu turme. "Ne-am preocupat de stoparea acestei practici abuzive. Am luat în considerare plângerile, am trimis ingineri hotarnici pentru evaluarea pagubelor şi i-am somat pe autori să plătească", spune primarul, considerând că a reuşit să pună stavilă fenomenului în procent de 70 la sută. Mai există însă oameni fără ruşine. Geaba ai pădure, dacă auru-i coclit! O vorbă a silvicultorilor, scrisă pe tablă verde la margine de pădure, zice "Cine are pădure are aur". Comuna Cociuba Mare nu are o suprafaţă prea întinsă de pădure comunală, doar 990 ha, iar altă pădure - proprietate particulară - nici că există. În aceste condiţii, cetăţenii apelează la lemn pentru foc la primărie. Dar pentru că pădurea e administrată de ocolul silvic, preţul pe metrul cub e stabilit de silvici. Care e foarte mare, încât bietul sătean nici nu-şi permite să plătească şi nici nu prea are cu ce să se încălzească la vreme de iarnă. Din această situaţie nu se poate ieşi decât printr-o asociere de primării care să-şi reunească pădurile sub administrarea unui ocol silvic propriu. Ceea ce... unii vor, alţii nu, astfel că situaţia rămâne neschimbată, iar comuna, deşi are pădure, tot fără lemne rămâne. Cu fotbalul, înainte! Mândria comunei o constituie echipa de fotbal promovată în Divizia D. Fiecare meci este motiv de relaxare, distracţie şi aprinse discuţii, cu regularitate fiind prezenţi la stadion circa 300 de spectatori şi alt public "mărunt", copiii, de bună seamă. Pentru a crea depline condiţii, primăria şi consiliul au amenajat terenul, l-a împrejmuit şi a construit vestiare, cu apă curentă - rece şi caldă. Grija echipei o poartă Ioan Ardelean, om de afaceri localnic. Urmând exemplul celor mari, şi copiii şcolari au alcătuit o echipă, astfel că distracţia şi interesul comunei este chiar dublu. Se apropie gazul, dar şi apa Obiectiv important al primarului, aducerea gazului pare să capete consistenţă pe zi ce trece. Întrucât conducta principală trece pe teritoriul comunei, demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de ramificare şi distribuţie în satele componente este în curs. Realizarea alimentării cu apă în fiecare din satele componente este un obiectiv căruia i s-a pus "piatră de temelie", proiectul, în valoare de 39 miliarde lei, fiind aprobat de guvern. Lumină pe străzi Modernizarea iluminatului public este realizabilă în două etape, din care prima este încheiată prin instalarea a 500 becuri cu consum economic şi aprindere automatizată. În faza a doua se vor instala alte 200 becuri. Leac pentru sănătate În comună există 3 medici de familie. Primăria s-a ocupat de asigurarea unor bune condiţii materiale, în limita răspunderilor sale recondiţionând spaţiile dispensarelor şi farmaciilor. Forţă de muncă disponibilă Primarul Ioan Irimie apreciază că în comună ar exista cel puţin 300 de persoane apte şi disponibile să ocupe oricând un loc de muncă. "Din păcate, deşi am lansat vorbă că dispunem de terenul necesar, că avem şi asigurăm utliăţile necesare, în afară de o tentativă de recunoaştere în teren, n-am avut căutare. Sperăm ca poziţionarea comunei noastre, rezerva de forţă de muncă să ajungă la urechile celor interesaţi", a conchis primarul.