Urmaşi de eroi, veterani şi văduve de război, locuitorii comunei Avram Iancu s-au stabilit imediat după Marea Unire în această localitate, numită iniţial "Regina Maria", atribuind, nescriptic, străzilor sau părţilor de sat unde şi-au durat gospodării denumirea localităţilor beiuşene din care se trag. Cu nedisimulată mândrie, locuitorii din Avram Iancu se consideră oameni de aleasă stirpe şi mare omenie, la loc de cinste printre calităţile pe care şi le atribuie fiind hărnicia şi, în egală măsură, ambiţia de a fi mereu în frunte. Din această aprigă, dar loială dispută, s-a închegat şi consolidat această comună, una dintre cele mai frumoase aşezări bihorene. Cultivatori de legume prin excelenţă, sătenii îşi dăruiesc priceperea din tată în fiu, considerând că fiecare generaţie are o clară datorie de urmat. "Vreau ca Avram Iancu să fie pe primul loc între comunele din zona de vest a ţării" - declară, cu sentimentul deplinei cumpăniri a realităţii şi a posibilităţii, primarul comunei, Teodor Liviu Matica. Schimbarea imaginii comunei, o prioritate Comuna Avram Iancu, una din aşezările tipice ale judeţului Bihor şi ale ţării noastre, este aşezată în extremitatea de sud-vest a judeţului Bihor şi este constituită din trei sate: Avram Iancu, care reprezintă reşedinţa de comună, satele Tămaşda şi Ant spre sud-vest la graniţă cu Ungaria. Comuna este situată la aproximativ 58 km de reşedinţa judeţului, municipiul Oradea, în câmpia joasă de divagare a Crişurilor, pe şoseaua naţională DN 79 Oradea - Arad. Faptul că este situată într-o zonă deschisă cu relief monoton de câmpie, dă un caracter aparte localităţilor componente, care reprezintă cel mai mare bazin legumicol din vestul ţării. La cârma administraţiei publice locale se află, începând din anul 2000, Teodor Matica, al cărui principal obiectiv a fost, după alegerea în funcţia de prim gospodar, schimbarea radicală a comunei. "În principal m-am preocupat de curăţenie şi de felul în care arată comuna. Am reuşit în mare parte să realizăm ceea ce am dorit, însă, din păcate, fondurile insuficiente au reprezentat un obstacol", a menţionat primarul comunei Avram Iancu. Comuna are pentru acest an un buget de aproximativ 16 miliarde de lei, bani pe care cei 13 consilieri alături de primar şi viceprimar sunt nevoiţi să îi împartă în funcţie de necesităţi. Chiar şi fără prea multe fonduri, administraţia locală a reuşit, în urmă cu trei ani, să introducă gazul metan în toată comuna şi să reabiliteze mai multe drumuri comunale. "Au fost pietruite aproape în totalitate străzile laterale, care deveniseră impracticabile. Am folosit peste 2.500 de tone de pietriş. De asemenea, au fost reabilitate trotuarele şi au fost construite unele noi, pe o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri", mai spune primul gospodar. Toate aceste lucrări au fost realizate cu ajutorul sătenilor, care şi-au adus de mai multe ori contribuia la schimbarea înfăţişării satelor în care trăiesc. Investiţii în cultură şi învăţământ Un alt obiectiv al edililor comunei Avram Iancu a fost reabilitarea sediului primăriei, care astăzi este o clădire modernă, dotată cu mobilier şi echipamente IT de ultimă generaţie. "Nu vreau să vorbesc despre modul în care arăta comuna şi primăria în anul 2000. După multă muncă am reuşit să o facem să arate aşa cum este în prezent. Funcţionarii îşi desfăşoară activitatea în condiţii decente de muncă, există telefoane, calculatoare şi imprimante noi, am montat un sistem de siguranţă, geamuri termopan etc", a menţionat Teodor Matica. De asemenea, recent au fost finalizate lucrările la căminul cultural din centrul de comună, care s-au ridicat la suma de 300 milioane de lei. Clădirea dispune de mobilier şi veselă pentru aproximativ 300 de persoane, folosită pentru diverse ocazii, cum ar fi nunţi sau botezuri, dar şi pentru spectacole şi activităţi culturale. Şi în domeniul sanitar s-au realizat o serie de obiective noi, asigurându-se condiţii mai bune pentru asistenţa sanitară a populaţiei. Unităţile sanitare sunt amplasate în centrul civic, alături de instituţiile de învăţământ, primărie şi celelalte unităţi şi obiective de interes public. Serviciile în domeniu sunt asigurate de cadre calificate, reprezentate prin doi medici generalişti, două cadre medicale cu studii medii, două farmaciste şi cadre auxiliare. De asemenea, în Avram Iancu funcţionează trei dispensare umane, câte unul în fiecare sat component. Parcul din centrul comunei a fost amenajat cu gazon, bănci şi trotuare, iar statuia lui Avram Iancu a fost recondiţionată. În ceea ce priveşte procesul de învăţământ, în comună îşi desfăşoară activitatea mai mulţi învăţători, profesori şi educatori, în timp ce numărul elevilor se ridică la 114, iar cel al preşcolarilor, la 58. Cele două şcoli din comună, cea din Avram Iancu şi cea din Tămaşda, au beneficiat în ultimii ani de fonduri pentru reparaţii şi reabilitări. "Şcoala cu clasele I-VIII din centrul comunei a fost modernizată, dispune de încălzire centrală, apă curentă şi de grupuri sanitare noi, investiţii care s-au ridicat la circa 800 de milioane de lei. În prezent, construim o şcoală nouă în Tămaşda, care sperăm să fie finalizată până la sfârşitul acestui an", a mai adăugat primarul Teodor Matica. Lăcaşurile de cult, susţinute financiar Pe lângă reabilitarea şi pietruirea străzilor din comună, edilii din Avram Iancu au în vedere un nou proiect tot în acest domeniu. Astfel, se doreşte asfaltarea unei porţiuni de 19 kilometri între Avram Iancu şi Tămaşda, fondurile necesare fiind de circa 45 de miliarde de lei. Tot pe viitor va fi realizat un studiu de fezabilitate privind înlocuirea reţelei de apă, veche de 70 de ani, şi pentru introducerea canalizării. Iluminatul public a fost un alt domeniu prioritar pentru administraţia locală. "Au fost achiziţionate becuri economice, consumul de energie electrică reducându-se astfel cu peste 70%. Datorită acestui lucru, iluminatul stradal funcţionează pe timp de noapte în permanenţă", a declarat edilul şef. Nici sportul sau cultura nu au fost neglijate, în acest sens fiind amenajată o bază sportivă modernă, cu tribune care găzduiesc săptămânal circa 500 de spectatori. Stadionul dispune de încălzire centrală, gaz metan, vestiare şi apă caldă. "Echipa reprezentativă a comunei, Victoria Avram Iancu, funcţionează de mult în eşalonul de fotbal al Diviziei D. Şi faptul că se menţine cu succes, trădează faptul că în comună există un izvor nesecat de talente, care primenesc echipa de bază şi că acest izvor nu poate fi altul decât şcoala. De asemenea, îndrăgite sunt şi handbalul şi tenisul de masă, ramuri care au adus mari succese şi satisfacţii spirituale pentru şcoala din Avram Iancu. Dintre activităţile de masă cunoscute sunt Crosul primăverii, Cupa Prieteniei sau Cupa 1 iunie, la care învingătorii sunt în primul rând sănătatea, prietenia şi voia bună", a adăugat Teodor Matica. Şi lăcaşurile de cult de pe raza comunei au beneficiat de atenţia edililor. Astfel, biserica ortodoxă din Avram Iancu a fost renovată în totalitate, fiind introdusă şi încălzirea centrală, iar în fiecare an, în preajma Sărbătorilor de iarnă, primăria a alocat fonduri pentru achiziţionarea cadourilor de Crăciun. Cel mai mare bazin legumicol din vestul ţării Principala activitatea a celor peste 3.000 de locuitori ai comunei Avram Iancu este legumicultura, cele trei sate producând anual, peste 3.000 de tone de legume. "Sătenii sunt foarte harnici şi reuşesc să se întreţină din comercializarea legumelor pe care le produc. Am făcut însă demersuri pentru atragerea unui investitor care să construiască pe raza comunei o fabrică de procesare, pentru a oferi producătorilor o piaţă de desfacere. Punem la dispoziţia celor interesaţi teren cu acces la utilităţi şi diverse alte avantaje", a declarat primul gospodar. Domeniul economic este unul deficitar pentru comuna Avram Iancu, singura investiţie productivă din zonă fiind fabrica de ambalare a plantelor aromatice şi medicinale. "Nu am reuşit să atragem foarte mulţi investitori şi din acest motiv o mare parte din locuitorii satului Tămaşda lucrează în judeţul Arad", a mai precizat Teodor Matica. Nu numai investitorilor le este oferit teren, ci şi familiilor tinere din comună, până în prezent primăria oferind gratuit 39 de locuri de casă. Pe şapte dintre acestea au fost deja demarate lucrările de construcţie. În ceea ce priveşte planurile de viitor ale administraţiei locale, printre acestea se numără înfiinţarea unui cămin de bătrâni pentru 100 de persoane, extinderea reţelei de energie electrică, încheierea unui contract cu o firmă specializată în colectarea deşeurilor menajere şi introducerea canalizării. "Avem multe planuri pentru viitor, dar, din păcate, fondurile destul de puţine nu ne permit să facem tot ce ne dorim. Suntem însă încrezători că până la sfârşitul mandatului vom realiza măcar în parte promisiunile făcute în campania electorală", a conchis Teodor Matica.