În perioada 22-24 mai, la Hotelul Termal din Băile Felix are loc Congresul Uniunii Naţionale a Colegiilor Consilierilor Juridici din România. Pentru a afla câteva puncte de pe ordinea de zi a ineditei reuniuni, care se organizează în premieră în judeţul nostru, ne-am adresat d-lui jr. Sorin Husăsan, membru în Consiliul Colegiului Consilierilor Juridici Bihor, care a răspuns cu amabilitate întrebărilor noastre.
Rep. Cât de consistentă este agenda acestei întâlniri?
Sorin Husăsan: Principalele puncte de interes ale Congresului vor fi legate de alegerea preşedintelui Uniunii şi redefinirea organelor de conducere şi control la nivel naţional, respectiv discuţiile pe marginea celor două propuneri legislative de modificare a Legii 514 din 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, aflate în procedură parlamentară, respectiv cea înregistrată de Bogdan Cantaragiu în septembrie 2008 şi cea înregistrată de senatorul Iulian Urban în actuala legislatură parlamentară.
Rep.: În limbajul comun folosim cu toţii termenul generic de jurist, rareori - şi doar în cadru oficial - întâlnim titulatura de „consilier juridic". Ce este la urma urmei un consilier juridic?
S.H.: Aveţi dreptate. Peste tot se vorbeşte despre noi ca fiind jurişti, făcându-se abstracţie că termenul de „jurist" în sine defineşte genul proxim care reuneşte un trunchi de profesii înrudite, printre care şi aceea de consilier juridic. După intrarea în vigoare a Legii 514 din 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi în urma publicării Statutului profesiei de consilier juridic, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 684 din 29 iulie 2004, profesioniştii dreptului care asigurau servicii de reprezentare, asistenţă şi consultanţă juridică în folosul persoanelor juridice dobândeau statut de practicanţi ai unei profesii liberale. În acest mod, fostele oficii juridice ale instituţiilor şi agenţilor economici în care funcţionau jurisconsulţii, a căror activitate era reglementată printr-un act normativ din perioada stalinistă (Decretul 143/1955), deveneau compartimente cu statut aparte, iar personalul încadrat aici dobândea o largă independenţă în exercitarea atribuţiilor sale, bine definite la art. 40, din Statutul profesiei.
Rep.: Ce s-a întâmplat după intrarea în vigoare a actelor normative sus-menţionate?
S.H.: După reglementarea statutului profesiei, în condiţiile legislaţiei în vigoare au fost înfiinţate forme asociative (Colegii) ale consilierilor la nivel de judeţe. Colegiile astfel create s-au asociat în Uniune, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în materia structurilor non-profit (O.U.G. 26 din 2000). Ulterior s-au înfiinţat şi alte Colegii care au aderat la Uniune, respectând Statutul, ajungându-se ca la nivel naţional Uniunea să numere câteva mii de membri. N-au fost însă toate roz nici în acest plan, pentru că unele împrejurări, de care nu-mi face plăcere să amintesc, au îngrădit pe parcurs dreptul consilierilor juridici de a exercita o anumită formă a profesiei, lucru nefiresc, dar care, din nefericire, n-a putut fi îndreptat, în ciuda nenumăratelor forme de protest pe care Uniunea le-a iniţiat pe lângă toate organismele interne şi internaţionale competente în materie, inclusiv cele de la nivelul U.E.
Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea CCJ Bihor?
S.H.: CCJ Bihor are în prezent aproape 250 de membri. În ultima vreme au aderat la Colegiu, în număr mare, profesionişti ai dreptului din administraţia publică, printre care şi secretari ai unităţilor administrative (inclusiv municipii), şefi ai unor structuri subordonate administraţiei judeţene, chiar funcţionari publici cu statut special, cu funcţii de conducere în structurile deconcentrate ale ministerelor aşa-zise „militarizate", CCJ Bihor având membri chiar din rândul funcţionarilor permanenţi ai Parlamentului European. Doamna decan şi Consiliul ales în martie 2008 depun în permanenţă eforturi pentru creşterea numărului de membri ai Colegiului, au fost contactate celelalte două forme asociative ale consilierilor juridici (structuri de tip sindicat) din Bihor, încercând să-i determinăm să adere la structura profesională legitimă a consilierilor juridici din Bihor. Negocierile sunt în derulare, avem convingerea că vor fi încununate de succes, spre binele tuturor consilierilor juridici. În fiecare an se organizează două sesiuni de examene pentru primirea în profesie, urmate de examene de definitivare a consilierilor care şi-au încheiat stagiatura. Suntem însă mâhniţi că o parte dintre consilieri, odată înregimentaţi în Colegiu, manifestă dezinteres faţă de propriul statut şi ajung în postura neonorantă de consilieri suspendaţi pentru neplata cotizaţiei.
Rep.: Ce speraţi să aducă nou acest Congres?
S.H.: Am convingerea că înţelepciunea participanţilor (cei mai mulţi dintre delegaţii la Congres au în spate o experienţă de zeci de ani în profesie, trăind cu nostalgia vremurilor când aveau un statut privilegiat faţă de avocaţi, despre a căror activitate afirmă că se limita la chestiuni de... „divorţuri şi găinării") va deschide calea spre adoptarea unor soluţii de îmbunătăţire a statutului profesiei de consilier juridic, delegaţii alegându-i să-i conducă şi să-i reprezinte pe cei care sunt cel mai în măsură s-o facă.