O manifestare de suflet s-a desfășurat luni, 23 ianuarie, la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, în care a fost antrenat un mare număr de elevi din ciclul gimnazial și liceal. Coordonatorul activității a fost, ca și în alte ocazii, prof. Ana Mihaela Cadleț.

 

Activitatea a fost dedicată sufletului poporului român. Exponentul culturii românești este fără îndoială Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg ziarist și gânditor. Ziua nașterii lui, 15 ianuarie, devine Ziua Culturii Naționale ca omagiu adus devoțiunii, patimii iubirii sale de țară, de neam și de limbă. Eminescu este culmea creației literare românești care ne-a făcut cunoscuți pe plan european. Abordarea tematicii propuse s-a structurat pe principalele domenii ale culturii. Un loc aparte a fost acordat lui Eminescu, prin recitări și cântece cu tematică diversă. Colaj din poezii de iubire și patriotice. „Eminescu a iubit femeia, natura, patria. El saluta pe toată lumea cu „Trăiască nația” și visa la unirea tuturor românilor.” Versurile patriotice își au corespondentul în simțămintele cele mai adânci ale poetului. Câteva dintre cele mai reprezentative versuri au fost puse în valoare de elevii recitatori: Bobovzski Ștefania, Banc Diana, Pop Groza Alexandra, Liță Marcus, Lucuța Ștefan, iar cântece pe versurile poetului au fost interpretate de: Radu Ilea, Ina Rus și Motoșan Patricia. Eminescu afirma că „Biserica ortodoxă este mama neamului românesc”. Despre rolul bisericii în dezvoltarea culturii naționale a vorbit părintele profesor Gheban Andrei. Un element de bază al identității noastre naționale, folclorul, reprezintă chintesența exprimării prin cântec, dans, artă, a creației populare. Printr-o expunere bine documentată exemplificată cu imagini ppt, profesoara Marian Mădălina a scos în evidență autenticitatea unor obiceiuri din Bihor, prezentate cu prilejul Anului Nou, cu limbajul specific, precum și frumusețea dansului popular sub formă stilizată în interpretarea vestitului ansamblu folcloric „Junii Sibiului”. Rolul școlii ca element definitoriu în temelia culturii unui popor a fost prezentat sub forma unui referat și exemplificat prin imagini ppt. de elevul Bogdan Adrian. Despre rolul important al școlii și al profesorului, văzut ca mentor al elevilor săi, Eminescu spunea: „Misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării, e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni”. În periplul cultural al activității, arta, a fost reprezentată de pictorul Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor”, printr-un referat susținut de eleva Michile Letiția, iar elevul Marc Flaviu l-a reprezentat pe marele sculptor Constantin Brâncuși, „geniul formelor în ascendență”. O secvență interesantă, care să completeze mișcarea prin dans, au reprezentat-o câteva imagini comentate de o iubitoare a genului, baletul, Iulia Pușcău. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire, reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească într-un Principat Unit. Teatrul este o componentă esențială a culturii naționale. Talentatul elev Bogdan Adrian, din clasa a XI-a, a scris o scenetă având ca tematică Unirea Principatelor, care a fost pusă în scenă de colegii lui actori: Peneac Malvin, Todoș Efraim, Bradea Mihai, Chirilă Irina, Madar Răzvan, Teușde Paul, Ștef Raul, Dan Adrian. Așa cum explică autorul, mesajul scenetei se referă la țăranul român „care a fost și este cel ce s-a jertfit pentru țara sa, cel ce o iubește și cu trudă o și muncește (Ioan Mihalache, fondatorul Partidului  Țărănesc). Activitatea s-a încheiat, cum nu se putea altfel, prin interpretarea unor cântece patriotice: Mugur, Mugurel (Ilea Radu), Clopotul Reîntregirii (Ilea Radu și Rostaș Paula), Daca-am plecat, Ardealule, din Tine (Buzaș Andrei), Doamne, ocrotește-i pe Români (Ina Rus).           

Prof. Ana Mihaela CADLEŢ

Prof. Nicu RĂCUCIU