La 170 de ani de la nașterea lui Czaran Gyula, apostolul turismului bihorean, o parte din comunitatea din Vadu Crișului a comemorat evenimentul în fața peșterii și a depus o coroană la tabla memorială.

Sâmbătă dimineața, iubitori ai naturii din Vadu Crișului s-au întâlnit în fața peșterii de la Vadu Crișului, unde cei prezenți au fost salutați de către preotul reformat Papp Csaba și Ioan Hașaș, viceprimarul comunei. Eleva Papp Csenge a făcut o scurtă prezentare a marelui explorator Czaran Gyula. Am aflat că Czaran Gyula (născut în 23 august 1847, în Sepreuş) a studiat dreptul în Budapesta şi Viena, iar apoi, s-a dedicat turismului. Mai târziu, s-a înscris la speologie, în Selmecbanya. El este cel care a descoperit mai multe cascade şi peşteri în Munţii Bihorului, cum ar fi Cetăţile Ponorului sau Peştera Meziad. După moartea tatălui său (1890), îşi dedică toată viaţa turismului. De primăvara până toamna, acesta străbătea munţii în lung şi-n lat, prin păduri şi peşteri. El dormea în stâne. Toţi banii îi cheltuia pentru descoperirea naturii. Pentru a afla cât mai multe despre munţii din zonă, a cules informaţii de la ciobani şi de la cei care se ocupau cu var. „Nu a fost uşor. Mult timp locuitorii se temeau de el. A fost un om înalt, bine făcut, cu barbă mare. Purta o pălărie mare, neagră, un palton imens, cămaşă roșie cu pătraţele, pantaloni până la genunchi şi o bâtă. Era o persoană văzută de ciobani ca fiind una care putea crea o furtună sau un fulger şi putea speria de moarte un om sau un animal. A fost alungat de către oameni de mai multe ori cu ajutorul câinilor. Mai târziu s-au obişnuit cu prezenta sa. A început să fie iubit de locuitori când i-a ajutat la construirea drumurilor. Chiar le-a dat bani cu împrumut pentru ca aceştia să-şi cumpere animale”. Pe Czaran Gyula, contemporanii lui l-au numit „Prințul din Oncsasza”, „Prinţul Galbena”, generaţiile de mai târziu numindu-l „Apostolul turismului bihorean”. Pe data de 1 mai 1903, pe cheltuială proprie, a amenajat traseul turistic care leagă Vadu Crișului de Șuncuiuș, iar pe 10 noiembrie 1903, el a fost cel care, prin dinamitare, a deschis Peștera de la Vadu Crișului. Peștera a fost explorată, cartată şi descrisă, până la primul sifon, tot de către Czaran (1905). După prezentare, cei prezenți au depus o coroană la placa comemorativă ridicată la intrarea în peșteră, în cinstea celor care au contribuit la descoperirea peșterii de la Vadu Crișului.

N.R.