De teamă că Uniunea Europeană ar putea obliga statul român să le taie din drepturi, foştii deţinuţi politici şi deportaţi se gândesc la diverse metode de acţiune. La nivel naţional, foştii deţinuţi politici se gândesc să dea în judecată statul, dacă li se va atinge de drepturi, pentru a-şi recupera prejudiciile cauzate de regimul comunist. Conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Bihor, precum şi cea a Asociaţiei Deportaţilor şi Victimelor Oprimării Comuniste Bihor nu crede însă că se va ajunge până acolo.

Temerile bătrânilor luptători anticomunişti sunt alimentate de faptul că, din 2012, Uniunea Europeană va obliga statul să le sisteze ajutoarele şi alte drepturi, deoarece legislaţia UE nu permite acordarea acestor beneficii. Pentru ca foştii deţinuţi şi deportaţi să nu rămână însă fără compensaţiile materiale, Parlamentul a adoptat Legea nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Pe baza acestei legi, foştii condamnaţi politic şi deportaţi "pot solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor". Cererea este imprescriptibilă, fiind scutită de taxa de timbru, iar competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată. Cererea se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Ea poate fi făcută în nume propriu sau, după decesul persoanei îndreptăţite, de soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv. Instanţa este obligată să le acorde despăgubiri materiale pentru bunurile confiscate, dar şi pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama şi de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată după 6 martie 1945, precum şi pentru cele deportate în străinătate şi pentru prizonieri. Din păcate, Legea nr. 221 nu are încă norme de aplicare.

Tot mai puţini

În evidenţele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Bihor figurează tot mai puţine persoane care au suferit condamnări politice, vârsta şi bolile subţiindu-le rândurile. "La înfiinţare, în 1990, aveam înregistrate 1.850 de persoane, acum mai avem în evidenţe în jur de 300", ne-a declarat preşedintele Filialei bihorene, Constantin Nistorică. "Până acum toate drepturile de care beneficiem au fost aplicate la milimetru. Mai avem probleme la procurarea medicamentelor, dar se rezolvă", spune Nistorică. Asociaţia Deportaţilor şi Victimelor Oprimării Comuniste Bihor stă mai bine cu membrii. În evidenţele Asociaţiei figurează în jur de 9.000 refugiaţi de război şi aproximativ 500 deportaţi. "Nu există să ne ia cineva drepturile", spune hotărât Aurel Brazdă, şeful Asociaţiei. Bătrânul luptător, închis pe vremuri pentru că s-a împotrivit regimului comunist, spune că în Bihor sunt mulţi cei care au suferit încă din vremea războiului, apoi din cauza colectivizării forţate, a încadrării în detaşamente de muncă şi a deportărilor în Bărăgan. Toţi aceştia au dreptul la indemnizaţiile şi drepturile oferite de legile româneşti în vigoare, care se onorează fără probleme până în prezent. "Uniunea Europeană trebuie să ştie că noi am suferit de pe urma vechiului regim şi merităm aceste compensaţii", concluzionează preşedintele Brazdă.

Drepturile foştilor deţinuţi, deportaţi sau refugiaţi

Foştii deţinuţi politici, persoanele persecutate sau deportate de fostul regim comunist primesc o indemnizaţie lunară de 200 de lei pentru fiecare an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă persoanele îndreptăţite sunt sau nu pensionate. Soţii celor decedaţi, dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, deportaţi sau prizonieri au, de asemenea, dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-au recăsătorit. În plus, beneficiază de scutirea de impozit pentru casă şi terenul aferent, scutire la impozitul pe autoturism, au 12 călătorii gratuite cu trenul, abonament gratuit la telefon în reţeaua Romtelecom, gratuit la abonamentul posturilor publice radio-tv, gratuitate la anumite medicamente.