Ziua de 29 mai 2018 rămâne un simbol de referință pentru locuitorii orașului Aleșd pentru rememorarea și repunerea în filele istoriei a glorioasei fapte a domnitorului și voievodului Mihai Viteazul - unirea, pentru prima dată, a tuturor românilor.

Acest demers istoric a fost eternizat prin construirea unui monument ce reprezintă bustul în bronz a voievodului. Plasat în piațeta din fața Casei de cultură, ce va deveni Piața Mihai Viteazul, bustul tronează maiestos, exprimând caracterul său dârz și neînfricat în idealul pentru care a trăit și luptat - unirea tuturor românilor. Este greu să ne imaginăm momentul istoric în care marele Voievod a realizat acest ideal, când marile puteri cu tendințe expansioniste s-au opus cu vehemență formării unui stat român unitar, puternic și independent. Abilitatea politică și diplomatică și alianțele temporare l-au transformat în cel mai mare strateg al Europei, primind respectul și admirația popoarelor subjugate din Balcani, care-l așteptau ca pe un eliberator. Împăratul Rudolf al II-lea afirma într-o scrisoare trimisă Papei: „Acest prinț, închinat turcilor ieri, azi uimește Europa.” Ceremonia de dezvelire a monumentului a început prim momentul solemn al intonării Imnului Național. Apoi, Ioan Todoca, primarul orașului, amfitrionul și moderatorul evenimentului a salutat prezența PS Sale Sofronie, episcopul Oradiei, a preoților care l-au însoțit, a oamenilor politici, invitaților de seamă și a locuitorilor din Aleșd, veniți să susțină acest demers istoric. Invitați la dezvelirea monumentului au fost: Mircea Cosma, președinte al Societății cultural-istorice „Mihai Viteazul”; Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului României; Andrei Țurcanu, director general al ANL România; Ioan Mang, vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor. Sfințirea monumentului a fost oficiată de PS Sofronie, episcopul Oradiei, și de un sobor de preoți, după care au urmat luările de cuvânt din partea invitaților.

Primul discurs a fost al lui Adrian Bogdan, elev la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”. După o scurtă trecere prin istoria „scrisă” de Mihai Viteazul, concluzionează: „Pe lângă reușitele sale, trebuie să realizăm că Mihai Viteazul a demonstrat că orice imperiu poate fi înfrânt, când scopul luptei este demn și orice țară, oricât de mică ar fi, nu poate fi înfrântă când luptă pentru neatârnarea sa.” Profesoara de istorie Alina Buzle, de la Liceul Teoretic „Constantin Șerban”, și-a început discursul cu câteva versuri populare ce au circulat în vremea sa, care-l caracterizează pe marele voievod și faptele sale: „ Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, un craiovean, Ce nu-i pasă de sultan? Auzit-ați de-un viteaz, care veșnic șade treaz, Cât e țara la necaz? Auzit-ați de-un Mihai, ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul, Vai?” După prezentarea biografiei voievodului, cu accent pe faptele sale diplomatice și militare, prezintă cuvintele lui Mihai ce îndeamnă poporul la luptă împotriva pericolului otoman: „Mă liberez în fața lui Dumnezeu și a voastră de toate îndatoririle și închinăciunile de până acum. O viață avem români și o cinste! Deșteptați-vă, căci am dormit destul”. După victoria obținută la 28 octombrie 1599 împotriva lui Andrei Bathory, Mihai Viteazul intră în Alba Iulia și rostește memorabilele cuvinte: „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată, ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, în fiecare clipă”. Dârzenia și hotărârea de a lupta împotriva turcilor au fost mărturisite de însuși Mihai în răspunsul trimis cardinalului Bathory, care i-a transmis să părăsească țara: „Până ce nu îmi va arunca pământ peste ochi nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui țara și moșia până ce nu mă vor smulge de acolo, târându-mă de picioare.” În încheierea cuprinzătorului discurs, autoarea conchide: „Noi continuăm să ne închinăm în fața măreției faptei sale, amprentă veșnică în inima acestui popor și în conștiința universală. De la 1600, spunea Nicolae Iorga, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicate spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie tragică”. Prin bustul voievodului, Aleșdul primește puntea sa peste timp. Au luat cuvântul apoi Cornel Popa, Mircea Cosma, Andrei Țurcanu, Ioan Mang, care s-au referit la evenimentul organizat pentru sărbătorirea Centenarului Unirii, felicitând pe Ioan Todoca și Consiliul local pentru acest simbol al centenarului, pe locuitorii orașului pentru bucuria de a fi părtași la acest eveniment spre cinstirea înaintașilor față de primul întregitor al românilor. Ioan Mang scoate în evidență rolul important al bihorenilor în procesul de înfăptuire a Unirii din anul 1918, amintind evenimentele cruciale petrecute la Oradea, precum și pe eroii mai puțin cunoscuți, Gheorghe Crișan, din Beiuș, și Traian Roxin, din Tămașda, care au îndeplinit o periculoasă, dar importantă misiune, finalizată prin trimiterea de către Regele Ferdinand a unui ajutor armat condus de generalul Moșoiu, care să asigure preluarea în liniște a puterii în Transilvania de către autoritățile române. Pline de accente patriotice au fost discursurile lui Mircea Cosma și Andrei Țurcanu. Am reținut versurile rostite de Andrei Țurcanu, prin care glorifică originea de român: „Slav aș fi fost, de nu eram latin, Latin aș fi fost, de n-aș fi fost și dac, Dar s-a-ntâmplat așa. Să fiu român, Și cu soarta asta mă împac”. După discursul său înflăcărat, Mircea Cosma a acordat primarului Ioan Todoca o diplomă de excelență și o placheta omagială „Centenar 100” pentru meritul de a înălța pentru eternitate statuia primului întregitor de țară. Harta cu România unită în timpul lui Mihai Viteazul și câteva cărți despre voievod au fost înmânate elevului Bogdan Adrian. PS Sofronie, episcopul Oradiei, în cuvântul său, afirmă că monumentul ridicat la Aleșd este un gest reparatoriu necesar, iar evenimentul prilejuit de dezvelirea sa, o adevărată lecție de istorie deschisă, care va rămâne în memoria celor de față. Tinerii au nevoie mereu de adăparea lor la izvoarele culturii și civilizației noastre românești. Într-o lume pe cale de globalizare, este mare nevoie de păstrarea identității culturii și civilizației românești. Istoria poporului român este strâns împletită cu istoria bisericii sale ortodoxe, pentru că românul s-a născut creștin. Mihai Viteazul a fost creștin ortodox, evlavios și ctitor de locașuri sfinte. Un grup de copii de la Grădinița Holcim și elevi din ciclul primar au susținut evenimentul prin prezență, costumație și cântecele patriotice interpretate. Au fost depuse jerbe de flori la bustul eroului, iar fanfara militară a marcat evenimentul cu câteva melodii patriotice. La încheierea manifestării, primarul orașului Aleșd, Ioan Todoca, a acordat diplome de excelență personalităților prezente.