Pasiunea pentru istoria românilor şi amintirile din copilărie l-au ajutat pe un orădean să ajungă la un pas de a dezvălui unul dintre misterele Bihorului. În împrejurimile Almaşului Mic (comuna Sârbi) a găsit urmele unei cetăţi de pământ, într-o zonă împădurită şi pitorească, dar ocolită cu teamă de localnici. Cetatea a fost necunoscută până acum istoricilor, o cercetare despre aceasta fiind publicată în luna în curs în revista de specialitate "Crisia", a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea.

Corespondentul TVR din Bihor Nicolae Nistoroiu cunoaşte judeţul ca-n palmă. Meseria de jurnalist l-a purtat pe toţi coclaurii judeţului, şi nu numai, acoperind cu corespondenţe pentru postul naţional de televiziune şi evenimente din zone întinse ale Europei Centrale. Pasiunea pentru istoria românilor o are de mic, iar acum, la anii maturităţii, este doctorand în istorie la Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale. "Citeam o carte despre cetăţile dacice, modelul după care sunt concepute şi construite. La un moment dat, am ajuns la descrierea unei fortificaţii tip pinten barat, când brusc mi-am dat seama că am văzut urmele unei astfel de cetăţi de pământ. Ştiam locul încă din copilărie, este în apropierea localităţii Almaşul Mic, iar sătenii au legende interesante despre acea zonă", ne-a relatat autorul descoperirii. În iunie 2010, corespondentul TVR, împreună cu doi prieteni localnici-însoţitori, a făcut o cercetare la faţa locului. "Sătenii povestesc despre valurile de pământ că datează de pe vremea turcilor şi ocolesc zona ca şi cum ar fi bântuită. În folclorul local se spune că există, chiar în vârful valului de pământ ascuns în pădure, o groapă fără fund", povesteşte amuzat Nistoroiu. Aşezată într-o pădure între localităţile Ineu, Şuşturogiu, Burzuc şi Almaşu Mic, cetatea de pământ se încadrează în categoria fortificaţiilor de tipul "pinten barat", fiind protejată din trei părţi de pante abrupte şi închisă în cea de-a patra parte de un şanţ şi de un val de pământ, destul de bine păstrate. Se presupune că, în timpul ei de glorie, cetatea era întărită cu buşteni. Deocamdată, nu a fost fixată epoca în care a fost ridicată fortificaţia, acest lucru urmând să fie stabilit după efectuarea săpăturilor arheologice programate pentru primăvara anului 2011. Păstrarea în bune condiţii a cetăţii se datorează şi faptului că se află pe un pinten de deal, greu accesibil, acoperit cu pădure. Certificarea cetăţii a fost făcută de un colectiv de specialitate de la Muzeul Ţării Crişurilor. "La circa un kilometru sud de aşezare (Almaşu Mic), se află un pinten de deal, acoperit de Pădurea Ţâclu, care domină valea. Sus, pe platoul dealului, se află o veche fortificaţie, necunoscută până acum în literatura de specialitate. Fortificaţia este situată aproape de izvorul văii, pe înălţimea aflată la confluenţa principalului curs de apă cu un alt curs minor, care vine din partea stângă a sensului de mers dinspre sat. Cetatea se încadrează, după toate aparenţele, în categoria fortificaţiilor de tipul pinten barat. Protejată din trei părţi de pante abrupte, fortificaţia este închisă în cea de-a patra parte de un şanţ şi de un val de pământ, destul de bine păstrate", arată Nistoroiu. Acesta presupune că cetatea de pământ datează de pe vremea dacilor sau că face parte dintr-un ansamblu de fortificaţii şi refugii întărite ale ducelui Menumorut. Datarea precisă a acesteia va putea fi realizată însă doar după efectuarea unor săpături arheologice. "Vreau să-i descurajez pe căutătorii de comori spunând că am făcut o ieşire pe teren împreună cu arheologul Doru Marta şi nu am găsit asemenea relicve. Ceea ce sperăm să găsim sunt obiecte de ceramică pe baza cărora să putem data epoca în care a fost ridicată cetatea", a precizat doctorandul Nicolae Nistoroiu.

De remarcat e faptul că fortificaţia se situează în apropierea unui alt obiectiv istoric, asemănător ca formă şi amplasare. Este vorba de cetatea de la Şuşturogiu (comuna Cetariu), situată, în linie dreaptă, la mai puţin de patru kilometri sud-vest de fortificaţia de la Almaşu Mic. Cetatea de la Şuşturogiu a fost cercetată la suprafaţă, la începutul anilor '70, de istoricul Sever Dumitraşcu, acesta rezervându-i un mic fragment într-un studiu de-al său dedicat cetăţilor dacice din Crişana.

Anuarul Crisia

„Crisia" este publicaţia Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, deschisă specialiştilor din ţară şi din străinătate. Scopul declarat al revistei este acela de a publica rezultatele cercetărilor de istorie şi arheologie, prin studii şi materiale referitoare în primul rând la judeţul Bihor, dar şi la alte spaţii. Prin valorificarea unor informaţii inedite şi interesante, aceasta şi-a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea istoriografiei transilvănene.