Comuna Dobreşti se numără printre cele mai mari unităţi admistrativ-teritoriale ale judeţului Bihor, datorită atât suprafeţei sale, 13.480 ha, cât şi numărului populaţiei, 5.680 de locuitori, având în componenţă opt sate: Dobreşti, Luncasprie, Hidişel, Crânceşti, Topa de Jos, Topa de Sus, Corbeşti şi Cornişeşti. Până prin anii 1998-2000, numele Dobreşti avea mare şi recunoscută faimă între aşezările ţării, dar mai ales între bazinele miniere ale României, fiind singura zonă de unde se extrăgea bauxita, minereul atât de căutat şi solicitat pentru obţinerea aluminiului. Activitatea minieră a început în anul 1964, când sute de bărbaţi au schimbat plugul şi căruţa cu târnăcopul şi vagoneţii, lăsând în seama femeilor şi copiilor câmpul şi pădurea, ei coborând sute de metri în adâncimea pământului pentru a căuta prin galerii şi abataje promisa viaţă mai bună pentru familiile lor, perspective mai luminoase pentru copiii lor. Dar dacă lămpile de miner n-au reuşit să creeze lumina dorită, nici retribuţiile părinţilor n-au putut să schimbe radical destinele noilor generaţii, astfel că din tată-n fiu şi încrederea, şi speranţele minerilor din Dobreşti se destrămau pe măsură ce se munţii de steril creşteau mereu la marginea comunei. În aceeaşi măsură, satele zonei miniere intrau tot mai mult în stăpânirea unei vieţi cenuşii, fără şansa zăririi luminii de la capătul tunelului. Însă dramatismul vieţii minerilor avea să crească în intensitate, ajungând până în pragul disperării, în anii 1998-2000, când minele de bauxită au fost închise. La alegerile din anul 2000, minerii au hotărât să aleagă primar al comunei pe unul dintre ortacii lor, pe inginerul şef de lot NICOLAE NEAG.
În proiectele inginerului minier Nicolae Neag nu intra perspectiva primăriei. Fire practică, om întreprinzător, dominat de dorinţa de a oferi şanse ortacilor săi rămaşi fără lucru, inginerul a gândit activităţi productive care să contribuie la menţinerea precarului echilibru şi a echităţii sociale în zonă. Dar în gândurile şi intenţiile concrete ale colegilor şi subalternilor săi inginerul Neag era văzut într-o altă perspectivă. „Venise peste noi şi necazurile noastre anul electoral 2000. Oamenii veneau la mine, mereu cu aceeaşi întrebare: „De ce să nu candidezi de primar? Noi te cunoaştem şi te votăm!" Încet, încet ideea mi-a intrat în cap, dar nu vizând funcţia în sine, ci pentru şansa de a face ceva în folosul acestor oameni, vitregiţi şi de soartă, pentru că viaţa de miner, la sute de metri în subteran, este cea mai grea şi riscantă din câte există, dar vitregiţi şi de stat, pentru că oricare a fost regimul politic sau guvernul de la conducere, viaţa minerilor din Dobreşti a fost mereu lipsită de un real şi substanţial ajutor social, cât de cât pe măsura importanţei muncii lor - extracţia bauxitei". Din păcate, în Dobreşti şi astăzi se mai văd semne ale sărăciei şi lipsurilor de până nu demult, însă un lucru e cert: de câţiva ani, aspectul comunei, cu toate localităţile sale, a început să se schimbe, ba chiar şi înfăţisarea oamenilor s-a schimbat, acum au o altă lumină în ochii cu care îşi privesc viitorul. "Eu, ca fost miner, ca om al locului şi în prezent ca primar, am o opinie şi un crez: aceşti oameni ai adâncurilor, oropsiţi şi uitaţi, merită să fie aduşi la suprafaţă, adică la nivelul altei vieţi, a noii vieţi de azi. În această direcţie îmi orientez munca de primar" - sintetizează Nicolae Neag, primarul comunei Dobreşti.

În şcoală e viitorul comunei
Comuna Dobreşti este printre comunele cu cel mai mare număr de copii de vârstă şcolară şi preşcolară: l003, de la grădiniţă la şcoala de arte şi meserii. Ei sunt cuprinşi în 14 unităţi de învăţământ. „Sigur că numărul mare al elevilor este un motiv de mândrie pentru noi, ei reprezentând generaţia destinată altui viitor, mai bun, fără îndoială. Datoria noastră este să le asigurăm toate condiţiile la învăţătură, de la starea clădirilor până la dotarea claselor"- afirmă primarul comunei. Dacă salubrizarea incintelor şcolare şi igienizarea clădirilor sunt operaţiuni curente în fiecare an, procesul de reabilitare şi modernizare a şcolilor este complex şi atotcuprinzător pentru fiecare dintre cele patru şcoli cu clasele V-VIII şi pentru toate cele opt şcoli cu clasele I-IV şi cu grădiniţe. O mare parte din banii folosiţi provin din bugetul comunei, dar au fost şi alte ajutoare guvernamentale ori din alte surse. Amintim aici relaţia cu o firmă olandeză, care a dotat sălile de clasă ale şcolilor comunei cu 660 seturi complete - masă şi scaun. Cea mai mare şcoală, cu 370 elevi, este cea din Dobreşti, unde în prezent au loc lucrări ample de reparaţii şi dotări: acoperiş nou, tencuire şi zugrăvire generală, montare de termopane, parchetare, înlocuirea completă a instalaţiei electrice, centrală termică şi instalaţie de încălzire, grup sanitar nou, la nivelul cerinţelor actuale, internet şi cabinet de informatică. Finalizarea lucrării este stabilită pentru luna aprilie 2008. În această perioadă elevii din clasele I-IV sunt transportaţi la scoala din Hidişel, iar cei din clasele V-VIII, la scoala din Luncasprie. Costurile transportului sunt impresionante - circa 800 milioane în 2007, dar efortul merită. Sigur că şi şcolile din Luncasprie şi Hidişel sunt cuprinse în programul de reabilitare, momentan oprit, dar cu şansa finalizării în vacanţa de vară a.c. La ambele şcoli este vorba de reparaţii şi zugrăviri interioare, termopane, încălzire centrală completă, reparaţii la instalaţiile electrice, reparaţii la acoperişuri etc. "Nici şcolile cu clase mici şi nici grădiniţele nu au fosr omise de pe lista reabilitărilor. Spre exemplu, la Şcoala din Crânceşti s-a forat puţ pentru asigurarea apei potabile, s-a amenajat grupul sanitar, s-a construit centrală termică şi încălzire centrală, s-a schimbat mobilierul şi instalaţia electrică, a fost montată instalaţie de paratrăsnet şi a fost construită o magazie de lemne"- precizează Nicolae Neag, continuând cu Topa de Sus, unde funcţionează o şcoală cu clasele I-VIII: în 2006 s-a procedat la reabilitarea totală a clădirii, fiind schimbat acoperişul, s-au efectuat reparaţii interioare şi exterioate, zugrăveli şi igienizări. Şi şcoala din
cartierul romilor din Dobreşti a fost renovată prin înlocuirea totală a învelitorii, tencuieli şi reparaţii interioare şi exterioare, zugrăvire generală. Şcoala cu clasele I-IV din Topa de Jos a fost renovată în totalitate. „În plus, deşi aici populaţia este în vârstă, la începutul anului şcolar, ne-a fost solicitată amenajarea unei săli pentru grădiniţă, întrucât în sat erau opt copii de vârstă preşcolară. Cu toate că aveam la dispoziţie doar câteva zile, am luat măsuri şi am amenajat şi dotat grădiniţa la termen".
De menţionat că la Şcolile din Dobreşti şi Luncasprie funcţionează laboratoare de informativă. Pentru ca Şcoala din Dobreşti să poată asigura sălile de clasă necesare celor 370 elevi ai localităţii, în construcţie se află o nouă clădire prevăzută cu opt săli de clasă.

Centru de documentare şi informare
Prin efortul şi preocuparea intensă a unor cadre didactice conduse de directoarea coordonatoare a şcolilor comunei, dna prof. Maria Livia Gego, la şcoala din Hidişel a luat fiinţă un Centru de documentare şi informare destinat nu doar elevilor, ci şi tuturor locuitorilor comunei. Printre dotările principale se numără calculatoare conectate la internet şi o bibliotecă cu 30.000 cărţi.


Conducerea comunei Dobreşti

Primar - Nicolae Neag
Viceprimar - Viorel Dume
Secretar - Petru Dărăştean

Consilieri locali: Petru Pantiş, Vasile Jurcuţ, Dumitru Sânza, Florin Ştiube, Dumitru David, Ioan Monenciu, Florin Dume, Radu Ursuţiu, Vasile Ilea, Petru Drăgan, Dumitru Jurcuţ, Florian Popuş, Ioan Trip, Vasile Sferle, Avram Tonca.

Primăria, edificiu reprezentativ
Impozantul edificiu al Primăriei Dobreşti a căpătat o nouă înfăţişare exterioară, aici fiind efectuate reparaţii şi zugrăvit, dar mai ales în interior prin modernizarea birourilor şi dotarea lor, de la încălzire centrală la calculatoare şi internet, de la mobilier la telefonie: „Considerăm că prima instituţie a comunei, care este primăria, trebuie să se ridice la nivelul rangului ei, iar funcţionarii publici să poată primi ceăţenii în mod civilizat, să le rezolve problemele operativ"- apreciază primarul Nicolae Neag, iniţiatorul şi coordonatorul lucrării de amenajare a primăriei..

100 km de drumuri

Primăria Dobreşti se poate mândri cu faptul că a reuşit în 2007 terminarea asfaltării drumurilor judeţene 764 şi 764 C, pe 1,35 km în centrul de comună, sperând că lucrarea va continua. În ceea ce priveşte drumurile comunale, s-a reuşit cu ajutorul fiului satului Cornişeşti, dl dr. Solomon Sidea, din SUA, asfaltarea a l,2 km pe DC 198, până în Cornişeşti. În colaborare cu societatea Mineral Vest, Primăria Dobreşti a luat măsuri pentru pietruirea cu piatră concastă a celor 100 km de drumuri comunale, uliţe şi dulee. Puţine mai sunt uliţele încă nepietruite. În urma inundaţiilor care au afectat puternic comuna, primăria a refăcut din surse proprii podul de pe Valea Topa dintre Crânceşti şi Cornişeşti, dar şi podul de DC 196, de la Topa de Sus şi puntea pietonală din cătunul ruşi.
Proiecte: Modernizarea DC 196 Hidişel - Topa de Sus, pe o lungime de 5 km; Modernizarea DC 204 Luncasprie - Baraj Vida, pe 1,75 km.
Pentru ambele lucrări există proiecte tehnice, detalii de execuţie şi caiete de sarcini.

Apa va ajunge peste tot
Dotarea tehnică a alimentării cu apă, rămasă după închiderea minei, în 2003, compusă din două bazine de 500 mc apă brută fiecare, staţie de filtrare şi tratare cu două bazine de 150 mc, a fost preluată în scopul alimentării comunei, avantajul constând în căderea liberă. În baza granturilor FRDS s-a procedat la înlocuirea a 1,5 km conductă de apă.

Proiecte
Un nou proiect a fost iniţiat la Hidişel, procedându-se la verificarea lui în teren. Tot în 2007 s-a întocmit un alt studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu apă a localităţilor Luncasprie, Crânceşti, Dobreşti extindere, Topa de Jos şi Cornişeşti, ce va fi depus în această lună.

Vulturii Dobreşti...
au teren de fotbal adecvat, vestiare bune, sprijin pentru deplasarea juniorilor şi a echipei titulare care se bucură de sprijinul Consiliului local, dar aduce şi faimă comunei fiind divizionară D.

Foto: S-a reabilitat căminul cultural de la Topa de Sus şi se află în construcţie căminul cultural de la Luncasprie.

Foto: Consiliul local a contribuit cu fonduri băneşti pentru sprijinirea construcţiei bisericilor din Luncasprie, Topa de Sus şi Topa de Jos, a reparaţiei bisericii din Cornişeşti, la construcţia casei parohiale din Crânceşti, la introducerea încălzirii centrale la biserica din Dobreşti.


Spectacol de colinzi
Şi cu prilejul Crăciunului 2007, în faţa Primăriei, a avut loc spectacolul colindătorilor şi al formaţiilor de Turcă, mult apreciat şi aplaudat de localnici. Turca din Topa de Sus, condusă de preotul Cornel Simai, a reprezentat judeţul Bihor la Festivalul de la Făget.

Sănătatea, la îndemâna oamenilor
Un nou cabinet medical în satul Hidişel a fost deschis în luna octombrie 2007, în Dobreşti activând patru medici de familie. În comună există de-acum două farmacii, populaţia comunei fiind mulţumită de serviciile acestora.
Foto: În atelierele de confecţii încălţăminte din Dobreşti, confecţii tricotaje şi confecţii din Hidişel lucrează 250 persoane, majoritatea femei.