Moto: „Pe mine nu reuşesc să mă intimideze, eu de la calea mea nu mă abat, eu hotărîrile mele nu mi le schimb, eu ce cred că este bine pentru ţară şi pentru neam asta fac” (Iuliu Maniu).

Două zile de evenimente comemorative s-au derulat, sâmbătă şi duminică, la Şimleu Silvaniei şi la Bădăcin, în memoria lui Iuliu Maniu, făuritor de ţară şi martir al neamului românesc. În anul Centenarului s-au împlinit 145 de ani de la naşterea (8 ianuarie 1873) şi 65 de ani de la moartea lui Maniu în închisoarea comunistă de la Sighetu Marmaţiei (5 februarie 1953).

Toate manifestările comemorative, care au inclus momente cultural-artistice, vizitarea obiectivelor legate de familia Maniu, parastase, conferinţe şi lansare de carte s-au derulat în cadrul campaniei publice „Salvaţi Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin.”

Sâmbătă, 3 februarie, în sala mare a Primăriei oraşului Şimleu Silvaniei s-a desfăşurat o masă rotundă având ca temă „Iuliu Maniu, făuritor al României Unite.” Cu acest prilej a fost prezentat şi un document inedit, un „manifest” electoral de acum aproape o sută de ani aparţinând comunităţii evreieşti din zona Satu Mare, scris în idiş şi care îl are în centrul mesajului său pe Iuliu Maniu. Acest manifest a ajuns la Muzeul Memorial de la Bădăcin prin intermediul ziarului CRIŞANA. Documentul este important, deoarece demonstrează respectul şi încrederea de care se bucura Iuliu Maniu în rândul minorităţilor din România Mare, dar şi demontează propaganda instrumentată în anii comunismului de către Securitate, că Maniu ar fi fost antisemit.

Preotul Cristian Borz, coordonatorul campaniei de salvare a Casei Memoriale din Bădăcin, a prezentat acest afiş, spunând că este important din cel puţin trei motive. „În primul rând, pentru că avem de-a face cu un manifest, un afiș electoral din 1928, și observăm că în vremea aceea se mergea mai mult pe text și nu pe imagini, așa cum se procedează astăzi la afișele electorale, cu mesaje precise de susținere. În al doilea rând, comunitatea evreiască îi mulțumește lui Iuliu Maniu pentru susținere. Și, într-adevăr, Iuliu Maniu a fost primul care a oferit comunității evreiești locuri pentru a candida, pe listele partidului său (PNŢ-n.r.), pentru Parlamentul României. În al treilea rând, acest manifest contrazice propaganda comunistă de după 1948 care spunea despre Iuliu Maniu că ar fi fost antisemit”, a spus preotul Borz.

Prezent la masa rotundă, istoricul şi cercetătorul Marin Pop de la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău a întărit cele relatate, invocând o scrisoare a seniorului Corneliu Coposu în care acesta demonstrează nu numai că Iuliu Maniu nu a fost antisemit, ci,  din contră, a susținut comunitatea evreiască. De altfel, Corneliu Coposu şi-a asumat ca sarcină de onoare să apere memoria lui Maniu în faţa acestor acuzaţii, spunând că „Maniu este mort şi un om mort nu se mai poate apăra.”

Preotul Borz a mai anunţat că în perioada următoare o să fie demarate demersurile pentru declararea lui Iuliu Maniu ca „Drept între popoare”, pentru că în anul 1941 Iuliu Maniu salvează de la moarte un grup de evrei care au trecut „fraudulos“  granița în zona Turda. Acesta intervine pe lângă mareşalul Ion Antonescu și îi salvează de la moarte prin spânzurare, afirmând că România nu recunoaşte graniţele impuse prin Dictatul de la Viena, prin urmare, nu există nicio trecere „frauduloasă” a graniţei.

 

Manifestul scris în idiş

Manifestul electoral al Comunităţii evreieşti din 1928 a fost adus la sediul Redacţiei CRIŞANA de către istoricul orădean Florian Dudaş şi înmânat semnatarului acestui articol, pentru a fi dus la Muzeul Memorial de la Bădăcin. Cu ajutorul lui Daniel Stejerean, directorul Centrului Național de Informare și promovare Turistică Șimleu Silvaniei, o copie a afişului a fost expediată la Ierusalim, unde documentul a fost tradus. Afişul este scris în idiş, singurele cuvinte în alfabetul latin fiind numele lui Iuliu Maniu, al candidaţilor şi al imprimeriei unde a fost tipărit (Tipografia Hirsch Satu Mare).

Afişul se intitulează „Manifest” şi începe aşa: „Fraţii noştri evrei, alegători din Satu Mare” şi continuă: „În zilele următoare ne întoarcem la urne pentru a alege guvernul care să ne conducă ţara. Este pentru prima dată când în România Mare fiecare cetăţean are posibilitatea de a-şi exprima opiniile în mod liber şi de a alege un guvern.

Poporul evreu a primit cu bucurie mesajul care anunţă numirea de către Consiliul Suprem de Regenţă ca prim-ministru şi preşedinte al partidului Naţional Ţărănesc pe Iuliu Maniu. (...)

Priviţi fraţi: când ne uităm înapoi la revoluţia din anul 1918, trebuie să ne amintim şi să spunem că partidul lui Iuliu Maniu a fost singurul care şi-a luat angajamentul de a ne ajuta şi care a dat evreilor mâna dreaptă, pentru a ne proteja. Aşadar, trebuie să fim recunoscători.

Putem să ne aşteptăm ca prin conducerea sistematică a ţării de către guvernul lui Iuliu Maniu, într-un mod pozitiv, în comerţ şi afaceri să găsim o situaţie mai avantajoasă şi să fie mai bine pentru toate categoriile de vârstă. Toată lumea are datoria sacră de a vota Partidul Naţional Ţărănesc care deţine ca simbol un cerc, pentru că este în interesul Patriei, dar şi al întregului Israel.

Toată lumea este obligată să îşi convingă fraţii şi prietenii evrei să voteze Partidul Naţional Ţărănesc şi asta pentru că este în interesul fiecărui evreu bun.”

Despre anvergura istorică pe care o are personalitatea lui Iuliu Maniu, despre activitatea sa politică şi principiile morale după care şi-a ghidat întreaga viaţă au mai vorbit profesorii Ioan Ciocian şi Silviu Junjan, primarul oraşului, Septimiu Ţurcaş, după care toţi cei care au participat la masa rotundă s-au deplasat la monumentul lui Iuliu Maniu din centrul oraşului pentru a depune buchete şi coroane de flori.

 

Acasă, la Bădăcin

Evenimentele comemorative au continuat a doua zi, duminică, 4 februarie, la Bădăcin. La biserica greco-catolică s-a oficiat Sfânta Liturghie şi un Parastas pentru Iuliu Maniu şi toate personalităţile judeţului care au participat la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de către un sobor de şapte preoţi împreună cu PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea. Mica bisericuţă a fost neîncăpătoare pentru mulţimea de invitaţi şi localnici care s-au rugat pentru sufletul celui mai mare om politic pe care l-a dat Transilvania. La bustul lui Iuliu Maniu de la Casa Memorială din Dealul Ţarinei au fost depuse coroane de flori, iar invitaţii au putut vedea la faţa locului stadiul lucrărilor la Casa Memorială. Au fost subzidite fundaţiile, au fost refăcute terasele exterioare, au fost întăriţi pereţii, s-a turnat o centură de beton, s-a refăcut acoperişul, dar până la finalizarea lucrărilor mai este cale lungă.

Activităţile au continuat la Căminul Cultural, unde Florica Pop, managerul Bibliotecii Județene, a vorbit despre Caravana Unirii care va străbate în acest an toate localitățile judeţului. Ionuț Andrei Gherasim (nepotul fruntaşului ţărănist Ilie Lazăr), director executiv al Fundației Corneliu Coposu, a ținut o prelegere despre Iuliu Maniu şi falsificarea istoriei în perioada comunistă. Prof. dr. Ioan Ciocian a vorbit despre contribuția Sfinxului de la Bădăcin la Unirea din 1918, iar istoricul Marin Pop a lansat cartea „Corneliu Coposu și exilul românesc sub lupa Securității (documente și corespondență).”  De asemenea, a prezentat documente recent extrase din arhivele CNSAS – două scrisori ale Corneliei Maniu trimise fratelui Iuliu, pe când acesta era închis în puşcăria comunistă de la Galaţi. Alocuţiunile au fost intercalate cu momente artistice oferite de grupul „Teo şi prietenii”, după care a urmat prezentarea piesei de teatru „Răsărit de soare” de către un grup de elevi de la Liceul greco-catolic „Iuliu Maniu” din Oradea. Programul artistic a continuat cu un concert al Corului Dealul Ţarinei din Bădăcin şi s-a încheiat cu o reprezentaţie a micilor artişti de la Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei.

Tot aici, părintele Cristian Borz a prezentat un bilanţ al campaniei de reabilitare a Casei Memoriale, transparenţa fiind unul dintre factorii esenţiali care au contribuit la succesul acestei acţiuni de excepţie.

Campania continuă

Cu ajutorul oamenilor simpli s-a reuşit salvarea de la autodemolare a Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin. Alături de aceşti români adevăraţi au venit câteva companii, care au sponsorizat cu bani şi materiale de construcţie. Echipa de campanie face un nou apel către firme să dăruiască o parte din impozitul pe profit salvării unei bucăți din istoria națională. Trebuie reţinut că statul român, autorităţile locale şi judeţene nu au alocat nici măcar un leu pentru a salva această clădire declarată Monument Istoric.

Cei care doresc să contribuie la reabilitarea casei o pot face donând în conturile: Lei - RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400; Euro - RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205; Dolari - RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730

Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com, deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj.

Cei care pot și doresc să ajute cu materiale de construcții (ciment, scânduri, grinzi de lemn etc.) pot contacta echipa pe pagina de Facebook SalvatiCasaMemorialaIuliuManiu.