Elevii şi studenţii basarabeni care învaţă la Oradea (A.S.E.B.), alături de  elevi şi studenţi ai şcolilor bihorene (Popeşti, Marghita, Oradea), reuniţi pentru a zecea oară de Asociaţia Morăriţa, am pornit pentru a sărbători Marea Unire, în Alba-Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor!

"Ne-am simţit foarte aproape de românii care, în urmă cu aproape un secol, au purces spre Alba Iulia pentru a-şi înfăptui visul de veacuri - Unirea cu patria mamă, de Mihai Viteazul, care, în anul 1600, a înfăptuit prima Unire a Ţărilor Române. Urmărind parada militară, am trăit alături de elevii mei, emoţii puternice auzind frumoasele cântece patriotice, urmărind defilarea militară. Tot ce am văzut în Alba Iulia ne-a ridicat simţirea românească, fiindcă am vizitat locuri încărcate de istorie: Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii (cu biroul avocatului orădean Aurel Lazăr) a Cetăţii Alba Carolina, atât de frumos restaurată şi repusă în valoare... De istoria neamului nostru, înscrisă în fiecare piatră a cetăţii ! Elevii mei din Vărzari, Varviz sau Popeşti, nu vor uita niciodată această trecere prin Alba Iulia în zi de sărbătoare", ne-a spus profesorul Bãncescu Ovidiu Ionuţ.

Cetatea de la Alba Iulia, cetate de un milion de guldeni de aur, trudită de peste 20.000 de iobagi din toată Transilvania

Construită între anii 1715-1738 prin munca brută a peste 20.000 de iobagi români aduşi din toată Transilvania, obligaţi să presteze muncă gratuită în serii de câte două săptămâni. Cetatea de la Alba Iulia urma să devină, astfel, fortificaţia principală a Transilvaniei. Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea este ridicată peste alte două fortificaţii mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina şi cetatea medievală Bălgrad. Se estimează că au fost cheltuiţi peste un milion de guldeni de aur. Zidurile au fost construite din piatră şi cărămidă, într-o tehnică fără denivelări, uşor oblice, pentru a provoca ricoşarea ghiulelelor metalice. De asemenea, pentru a elibera terenul ce trebuia utilizat, respectiv o suprafaţă de 140 ha, s-a hotărât dărâmarea vechiului oraş, ce se ridicase pe ruinele anticului Apulum, şi mutarea lui în partea de est a cetăţii, unde a format actualul oraş de jos. În anul 1921, latura de vest a cetăţii a fost distrusă (dinamitată) pentru construirea catedralei, dar şi la sugestia unor mari învăţaţi care răspunzând imperativelor vremii (erau anii imediat următori Marii Uniri) au propus distrugerea acestei părţi a fortificaţiei ca semn al sfârşitului dominaţiei străine în Ardeal. Acum doar minţi înfierbântate pot pune la îndoială legitimitatea apartenenţei Ardealului la România şi de aceea a venit vremea ca vechea cetate austriacă să producă bunăstare pentru locuitorii ei. Astfel, o parte a bastionului Sf. Mihail şi ravelinul cu acelaşi nume au fost distruse pentru a face loc parcului ce trebuia să pună în valoare Catedrala ortodoxă a Încoronării.  "A fost închis Horea în Poarta a III-a a Cetăţii bastionare de tip Vauban Alba Carolina în 1785?" este lucrarea susţinută recent de dr. Liviu Zgîrciu care promite să repună adevărul în drepturile lui istorice...

 

"Având libertatea de a decide unde sărbătoresc ziua ţării mele, am mers pentru prima dată la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie în oraşul Marii Uniri. Au fost două zile în care am uitat de necazurile şi de grijile cotidiene! Studenţii şi elevii basarabeni care ne-au însoţit, au fost plini de viată, naturali şi foarte frumoşi în manifestările lor sincere de românism! În timpul festivităţilor de la statuia lui Mihai Viteazul, mi-au atras atenţia în mod deosebit forţa lor de trăire a sărbătorii, studenţii basarabeni prezenţi la Alba Iulia din toata ţara, cu steagurile lor inscripţionate, au emoţionat până la lacrimi prin dorinţa intens declarată: "Basarabia e Romania!" scandau cei aproape cinci sute de basarabeni, ei vor din nou să se unească cu ţara... Apoi, cu siguranţă, sarea şi piperul întregii excursii, a fost studentul Constantin de la teologie, care a binedispus inclusiv pe maica Ambrozia, ghidul atestat al Mănăstirii Râmeţ!", a precizat doamna Simona Molnar, participantă a excursiei noastre.

Nicolae Iorga a fost impresionat de vechimea şi simplitatea Mănăstirii Râmeţ, cu hramul "Sf. Ap. Petru şi Pavel"

Situată pe Valea Geoagiului, în sudul Carpaţilor Apuseni, aproape de biserica fostei episcopii din Geoagiul de Sus, Mânăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. Dacă biserica veche, important monument de arhitectură românească din veacul al XIV-lea sau chiar mai dinainte, stă mărturie a vieţii duhovniceşti intense ce se desfăşura aici, precum şi a preocupărilor culturale, cercetările arheologice ne duc mult mai departe în timp. Profesorul Botezatu analizând osemintele găsite în mormintele de călugări descoperite cu prilejul restaurării bisericii, trage concluzia că lavra mănăstirească de la Râmeţ exista şi în veacurile XI, XII, XIII, iar pustnici sau "eremili" (de unde şi numele localităţii şi mânăstirii Râmeţ) încă cu mult mai devreme. Investigarea picturii murale din interior a dus la descoperirea şi publicarea inscripţiei aflată pe intradosul arcului ce desparte nava de pronaos, în stânga sfântului Ierarh Grigorie cel Mare. Ilizibilitatea numelui regelui şi a anului a făcut ca textul pisaniei să fie lecturat prin întregirea cu datele inscripţiei săpate în piatră la exterior. Ea a fost înţeleasă astfel: "Am zugrăvit eu mult păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crişul Alb din porunca arhiepiscopului Gheorghe în zilele lui Matiaş crai leat 1485 luna iulie 2". Cercetarea ulterioară a picturii, existând în totalitate opt straturi suprapuse pisania fiind pe al doilea, şi citirea în întregime a pisaniei, cu concursul specialiştilor în paleografie şi cu utilizarea mijloacelor tehnice moderne, au relevat informaţii de excepţie, în măsură să modifice imaginea privitoare la societatea medievală românească din Transilvania. În lectura Monicăi Breazu (Studiu epigrafic, în "Repertoriul picturilor murale din România", Bucureşti 1985, p. 49-50) textul inscripţiei sună astfel: "Am scris eu preapăcătosul rob al lui Dumnezeu Mihul, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Lodovic în anul 6885 ( 1377) luna iulie 2".

 

"Pe drum am oprit şi la Muzeul Memorial Octavian Goga din Ciucea, unde am aflat foartre multe lucruri referitoare la poet şi la familia sa. Am vizitat castelul Goga, prezentat grupului nostru de doamna ghid într-un mod foarte interesant şi perceptibil ! Am rămas impresionată de mausoleul la care soţia lui Goga, doamna Veturia a lucrat timp de 20 de ani, aplicând bucâţi foarte mici de marmură şi mozaic de Murano. Am rămas mirată când am văzut cu câtă precizie a fost prelucrat acel mausoleum, unde  se odihnesc acum în pace amândoi, ca într-o frumoasă poveste de dragoste... Am avut şansa câştigării concursului de omagiere şi interpretare a creaţiei poetului, desfăşurat în faţa mausoleului şi cartea de poezii Goga ! Amintirea personalitãţilor care au trecut pe la domeniul lui Goga de la Ciucea- Sadoveanu, Păstorel Teodoreanu, Enescu, Brătianu, este o adevărată lecţie de istorie şi patriotism...", a concluzionat eleva Cătălina Drimbău, de la Colegiul Naţional Octavian Goga din Marghita.

Studentul Igor Antoniuc este preşedintele în exerciţiu al Asociaţiei Studenţilor şi Elevilor din Basarabia care învaţă la Oradea. De praznicul Sfântului Andrei a concertat la Bucureşti, dar de 1 Decembrie a fost prezent în Alba Iulia, alăturându-se colegilor din Oradea şi din ţară, în calitate de lider! Urmează Facultatea de Drept în ultimul an, dar îi place să facă mai mult decât să vorbească. Emoţionat de steagurile tricolore, atmosfera încărcată de patriotismul cântecelor folclorului românesc, a însoţit grupul nostru pe tot parcursul zilei. "Mă mândresc că sunt român ! Astăzi petrec pentru prima oară fără nici o îngrădire, ziua României ! Este minunat aici, în Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina, cu Muzeul şi Sala Unirii, aici este însăşi istoria României ! Faptul că suntem aici de zece ani în fiecare 1 Decembrie, mereu cu noi studenţi şi elevi care învaţă la Oradea, este o lecţie de întăririre a sentimentelor de patriotism, în primul rând meritul Asociaţiei Morăriţa. Este o performanţă comună jubileul de zece ani al proiectului cultural-educativ: ,,Cunoaşterea, respectarea şi păstrarea valorilor culturale prin cinstirea Zilei Naţionale a României şi sãrbãtorirea în Alba Iulia - ediţia zecea", pe care dorim să-l ducem mai departe în timp. Mulţumesc pentru diploma aniversară acordată astăzi pentru această colaborare, la întâlnirea festivă organizată de Morăriţa în Sala Trofeelor Colegiului Militar Liceal Alba Iulia, unde grupul a beneficiat de cazare în condiţii foarte bune! Poate şi F.A.B.(Federaţia asociaţiilor basarabene), recent constituită, ne va sprijini în viitor, noi dorim păstarea acestor parteneriate stipulate prin protocoale scrise, care să garanteze prezenţa noastră în Alba Iulia şi anul viiitor...La Mulţi Ani, România!".

              

Deplasarea grupului nostru a fost susţinută de Universitatea Oradea (prorector-prof. univ. dr. Marcela Prada şi prorector prof. univ. dr. Sorin Şipos), S.C. Vulturul Negru S.A.- director general ec. Lucia BAR, S.C. Victor S.R.L.- manager Victor CÂRDEI, S.C. Elevator Serv S.R.L.- director Ioan SANDRO, transportul fiind efectuat de S.C. Teşan Prest S.R.L.(directori Paul BORNA şi Ionel TEŞAN). Reuşita excursiei aparţine tuturor acestora, noi mulţumind din suflet încrederii şi daniei acordate, dorindu-le ca Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou să-i găsescă sănătoşi, alături de familii şi colaboratori. Un cuvânt de mulţumire special familiei Gyani şi Florica Bâlc din Aiud, părinţii elevei poet Diana, binecunoscută bihorenilor din proiectele culturale anterioare, care la întoarcere ne-au primit şi în acest an în casa lor de la Decea, întregul grup fiind omenit cu plăcinte şi vin fiert ! Le-am colindat cu toţii, mulţumindu-le frumos de primire! Dumnezeu să vă răsplăteascã înzecit generozitatea! Elevilor, studenţilor şi dascălilor participanţi în Alba Iulia la sărbătoarea Unirii, să nu uite niciodată emoţiile acestor doua zile, exemplul istoric al fãuritorilor României Mari prin actul Unirii din 1 Decembrie 1918 - Trăiască naţiunea română, oriunde ar fi ea ! Şi la anul dacă vom fi sănătoşi, cu aceeaşi suflare, din nou, la Alba Iulia-n cetate să ne-nfrăţim toţi românii!

Tiberiu MORARU - preşedintele Asociaţiei Morăriţa