De-aproape ori de departe, venind într-un pelerinaj al credinţei la Mănăstirea Voivozi, mulţimea credincioşilor ortodocşi ai Văii Bistrei sărbătoresc, an de an, în ziua de 8 septembrie, praznicul Sântămăriei mici. Deşi hramul bisericii este "Sf. Ierarh Nicolae", patroana întregului aşezământ monahal este Maica Domnului. Cu siguranţă, pentru credincioşi, este cel mai important eveniment al zonei, întărind, aici, prin stăruinţa rugăciunilor adresate Măicuţei Sfinte, dorinţa lor de înălţare sufletească, trăită unic în frumuseţea acestor locuri de referinţă atât din punct de vedere al istoriei, cât şi al credinţei neamului românesc. Târnosirea bisericii de lemn Începutul acestui septembrie dăruieşte sărbătorii bucuria unei zile aurite de toamnă, poleind harul cântărilor şi rugilor adresate Mariei. Ne aducem aminte de prea marea grabă a mutării bisericii de lemn din Sacalasău, adusă pentru refacere şi păstrare încă din anul 1995 pe amplasamentul mănăstirii, de somnul turlei acesteia vreme de şase ierni aşteptând înălţarea... Anul acesta înscrie, conform hrisovului, târnosirea bisericii de lemn din Sacalasău, ca biserică de rugăciune a obştii, condusă, astăzi, de Maica Stareţă Teodora. Cu rugăciuni adresate din toate cele patru colţuri ale bisericii-monument, după aproape trei sute de ani, mănăstirea este unsă şi sfinţită de P.S. Petroniu Sălăjanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului, împreună cu un sobor de preoţi. Mănăstirea Voivozi, "tinda raiului" Printre cele mai vechi şi mai frumoase mănăstiri ale Maramureşului istoric, după Mănăstirea Uglea şi Mănăstirea Peri, aşezământul voievodal de la Pistram, localizat de marele istoric Nicolae Iorga (aici, la Voivozi - Bihor), cuprindea şi Mănăstirea Voivozi, graniţă a proprietăţilor neamului de voievozi drăgoşeşti, încă din secolul XIV. "Întotdeauna, mănăstirile au fost supranumite ?tinda raiului?, în special mănăstirea Voivozi, care a fost o ?tindă a raiului? pentru românii din zonă, şi nu numai. An de an, numărul de credincioşi care vine aici, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, precum şi la alte sărbători, este foarte mare, în creştere. Şi anul acesta, ei şi-au rupt din timpul lor, sosind nu numai dinspre Voivozi, din satele din împrejurimi, dar şi dinspre Oradea, Marghita sau dincolo de Marghita. Fără îndoială, pregătirea prealabilă o cunoaşte fiecare: post, rugăciune, spovedanie şi cuminicătură", a explicat Gheorghe Ciobai, protopopul Marghitei. Încă de la ora 9.00, grupuri de credincioşi au pornit, pe jos, cete, cete, cântând şi rugându-se, pentru a-şi întoarce încă o dată faţa spre rădăcinile strămoşeşti, istorie şi religie. "În această zi, s-a făcut începutul mântuirii neamului omenesc, pentru că, o dată cu începerea anului bisericesc, Naşterea Maicii Domnului este cea mai potrivită sărbătoare, prin ea realizându-se deschiderea spre viitor pentru mântuirea lumii", a adăugat protopopul Marghitei. A renăscut din cenuşă, ca pasărea Phoenix La data de 13 august a anului 1391, fiii lui Sas Vodă şi nepoţi ai domnitorului descălecător de ţară, Dragoş-Vodă, în cadrul unei vizite pe care au făcut-o la Constantinopol, au fost primiţi de Patriarhul Antonie al IV-lea care le-a dat îndreptăţire să ridice aşezământ bisericesc, fiind astfel ctitorită una dintre cele mai vechi mănăstiri din această parte de ţară. Mănăstirea Voivozi a renăscut din cenuşă, ca pasărea Phoenix, pentru că a fost o vatră foarte veche de 614 ani, ca şi Mănăstirea Peri a Maramureşului, însă vremurile au fost vitrege şi au rămas numai ruinele. În această zonă, când a venit uniaţia, deşi a fost o presiune foarte mare asupra satelor învecinate, toate au avut ca hram al bisericilor Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, rămânând ortodoxe, de unde se vede puterea unei mănăstiri într-o zonă. Tocmai de aceea, prin anul 1760, când a venit generalul Bucov să dărâme cele 200 de mănăstiri din Ardeal, care au fost din piatră cu turnuri din lemn, au fost incendiate pentru că era cunoscută importanţa unei mănăstiri (un sat cu mănăstire fiind un sat al cărui prestigiu creşte foarte mult în zona respectivă). Satul Voivozi, prin faptul că a avut, din vechime, o vatră monahală cu tradiţie, a fost un sat de frunte. După ce s-a reînnodat viaţa monahală, întreruptă atâta vreme, s-a adus, în 1995, bisericuţa de lemn, de la Sacalasău, care, deşi realizată în urmă cu 200 de ani, nu a fost târnosită până acum. "Este foarte important ca o biserică de acum bătrână să-şi aştepte momentul consacrării şi al târnosirii, când se pun sfintele moaşte în sfântul altar şi este unsă cu sfântul şi marele mir, cu apă sfinţită şi untdelemn sfinţit. Maica Stareţă, cu obştea mică de la mănăstire, şi părintele duhovnic au adus meşteri din străinătate şi au realizat o pictură de o acurateţe rară în judeţul Bihor. În acelaşi timp, în ciuda greutăţilor financiare, s-au realizat lucruri frumoase, cheltuindu-se, cu folos, în această perioadă de şapte ani, peste două miliarde de lei. Lumea caută mănăstirea, vin oameni nu numai din zonă, ci şi din depărtare, pentru că Naşterea Maicii Domnului este o sărbătoare de suflet pentru întreaga creştinătate, în mod special pentru această mănăstire, singura cu acest hram din eparhia noastră. Vremea a fost foarte frumoasă, lume multă, 15 preoţi, cu diaconi, în total, aproape 20 de clerici", ne-a declarat P.S. Petroniu Sălăjanul. 615 ani de la atestarea mănăstirii, în 2006 Anul viitor, se împlinesc 615 ani de la atestarea Mănăstirii Voivozi, însă, dincolo de rotunjimea acestei cifre, există speranţa românilor din Maramureşul istoric de a se lega şi apropia de românii de acasă. E nevoie de un echilibru între cele două mănăstiri-surori, Mănăstirea Peri şi Mănăstirea ortodoxă de maici din Voivozi (Colţul cu meri), ştiut fiind faptul că această graniţă care ne-a separat a fost una politică. "Dacă în acest moment, pe vechiul amplasament, nu există o mănăstire Peri, în Săpânţa, a fost construită o mănăstire, cea mai înaltă construcţie de lemn din România, tocmai pentru a fi văzută de cei din Peri, pentru a şti că sunt uniţi măcar prin această biserică, un simbol al unităţii şi creştinătăţii ortodoxe, ei o pot vedea pe cea de aicea şi se simt bine", a mai spus vicarul. Cinstirea marelui praznic al Naşterii Maicii Domnului, la Mănăstirea Voivozi, s-a încheiat cu o agapă, nu înainte ca toţi cei prezenţi să fie miruiţi şi să primească anaforă.