În Defileul Crișului Repede - „Pe urmele lui Czárán Gyula”

Asociația Eco-Mountain Transylvania şi Fundaţia Czárán Gyula, în parteneriat cu Primăria Vadu Crişului, au organizat sâmbătă, 3 octombrie, în condiţii stricte, cu respectarea regulilor pentru evitarea infecţiei cu Covid-19, cea de-a XIV-a ediție a turei memoriale „Pe urmele lui Czárán Gyula” în Defileul Crișului Repede.

Ziua splendidă de toamnă a mobilizat multă lume sâmbătă spre Vadu Crişului, în defileul Crişului Repede pentru o plimbare în aer liber, pe traseele turistice, admirând frumuseţile naturale ale zonei. Evenimentul „Pe urmele lui Czárán Gyula”, organizat de către Asociația Eco-Mountain Transylvania, Fundatia Czaran Gyula, în parteneriat cu Primăria Vadu Crișului, sprijinit şi de către Consiliul Județean Bihor prin ADM Bihor, s-a adresat tuturor celor care iubesc natura și drumețiile, fiind prezenţi tineri, vârstnici, multe familii cu copii şi chiar cu câini, chiar dacă din cauza pandemiei anul acesta tura nu a mai avut caracter de concurs. Dupa unii din localitatea de pe valea Crisului Repede, Czárán Gyula a fost omul care a pus Vadu Crisului pe harta turistică a Europei, a realizat pe cheltuiala proprie primul traseu turistic între Vad și Șuncuiuș, a avut rol determinant în deschiderea peșterii Vadu Crișului și a editat diferite publicații turistice în care a descris frumusețile acestor locuri. Pentru a păstra în memorie personalitatea și activitatea lui Czaran, Asociația Eco-Mountain Transylvania organizează, începand cu anul 2005, tura memorială cu denumirea „Pe urmele lui Czárán Gyula”. Dar cine a fost aces om, pe care contemporanii lui l-au numit „Prințul din Oncsasza”, „Prințul Galbena” generațiile de mai târziu numindu-l „apostolul turismului bihorean”.

Czárán Gyula s-a născut la 20 august 1847, în satul Şepreuş din judeţul Arad, ca descendent al unei familii de armeni stabiliţi în Arad în cursul secolului al XVIII-lea. Părinţii Czárán Gergely, tatăl (1818-1890) şi Baracházai Capdebo Anna, mama (1827-1864) trăiau în Şepreuş conducând gospodăria moştenită ce se întindea pe aproximativ 1.000 hectare. După moartea tatălului său ( 11.01.1890) a arendat pământurile moştenite, iar banii primiţi în acest fel i-a cheltuit pentru cercetarea munţilor Codru Moma şi Bihor, pentru amenajări şi construcţii de poteci, drumuri turistice. A închiriat pe timp de 10 ani vila Paradeiser în Moneasa, a amenajat sistemul de poteci turistice din jurul staţiunii şi a construit pe proprie cheltuială drumul de acces la ruinele cetăţii Dezna.

La sfârşitul anului 1897 a inaugurat traseul turistic „Circuitul de testare” din Munţii Vlădeasa, în zona cascadei Răchiţele. În perioada 17-18-19 iulie1898 conduce o excursie pentru prezentarea circuitului din Bazarul Someşului Cald, construit în trei luni de zile. În 1901 a terminat porţiunea superioară a circuitului Galbenei construit prin dinamitări şi amenajări speciale. Pe timpul lucrărilor Czárán şi muncitorii lui au stat într-o şură naturală dintr-o stâncă de calcar din chei, numită „Şura lui Czárán”. În 1902 a terminat construcţia circuitului din Cetăţile Ponorului, iar în 1903 a apărut ghidul său turistic cu titlul: „Ghid turistic pentru excursii la Stâna de Vale”, editura Süssmann Lázár, Beiuş. La 1 mai1903 a predat circuitul de la Vadu Crişului, iar în noiembrie a descoperit şi a reuşit să deschidă cu explozibil intrarea peşterii de la Vadu Crişului. În perioada 15-16-17 iulie 1904 a inaugurat cele trei trasee, circuitele de jos, mijloc şi sus din zona Băiţa, care cuprind cele mai frumoase cascade, peşteri, puncte de belvedere din bazinul superior al Crişului Negru. În acest an a explorat şi prezentat turiştilor Peştera Măgura din Valea Sighiştel şi traseul din Cheile Turenilor. La începutul anului 1905 s-a deplasat cu muncitorii din nou în Cheile Galbenei pentru a finaliza lucrările proiectate. În septembrie a explorat zona Sebişel şi cu pornire din Remeţi a executat un traseu în circuit pentru vizitarea cascadelor de pe Sebişel.

 Doritorii de drumeții sâmbătă dimineața și-au dat întalnire la intrarea în defileul Crișului Repede, în poienița după podul nou şi, după înscriere, începând cu ora 8.00, participanţii au putut parcurge trasee de 6 sau 20 de km, trecând prin punctele de control amenajate de către organizatori şi savurând aerul curat, soarele de toamnă, culorile deosebite ale pădurii. Participanții au avut la dispoziție 4, respectiv 8 ore pentru a parcurge distanțele alese, diferențele de nivel fiind de +290 respectiv +780 m.

I.H.