Kőrösi Csoma Sándor (1784-1842) s-a născut la Chiurus în 4 aprilie 1784 (pe când începea lucrarea de zidire a Bisericii cu Lună din Oradea), într-o familie de reformaţi (tatăl - Csoma András şi mama - Getse Krisztina). Ciclul primar de studii îl face în satul natal, învăţând în limbile maghiară şi germană. Între anii 1799-1815, studiază la Colegiul (Academia lui Gabriel Bethlen) din Aiud, care, la vremea aceea, avea circa 1000 de cursanţi structuraţi pe două cicluri de studii. Fiind lipsit de orice sprijin material din partea familiei, a fost nevoit să muncească pentru a se întreţine în şcoală. A studiat în limbile maghiară şi latină. Vacanţele şi le petrecea la familia unui preot reformat din Orăştie. Pe lângă disciplinele specifice teologiei, învaţă şi limbi stăine (greacă, ebraică, arabă şi turcă). În ciclul doi de studii (1808-1815), este bursier al Fundaţiei Gabriel Bethlen. După absolvirea cursurilor de la Aiud studiază (aprilie 1816 - iulie 1818) la Universitatea "Georgia Augusta" din Hannova (instituţie având patru facultăţi, în care 38 de profesori pregăteau circa 1000 de studenţi, dintre care în jur de 150 erau din Transilvania), ca bursier al unei fundaţii regale, frecventând cursuri de filozofie, filologie, teologie, istorie, ştiinţe naturale, matematică, fizică, chimie, precum şi discipline de studiu mai moderne, cum ar fi: economie politică, statistică, antropologie. În acest timp, realizează studii interesante raportând temporal două perioade marcante ale civilizaţiei orientale: expansiunea greacă din Antichitate şi, respectiv, migraţiile populaţiilor spre vest, manifestând un vădit interes pentru originea ungurilor. După definitivarea studiilor universitare, la 27 noiembrie 1819, Körösi Csoma Sándor, cu o traistă pe spate şi cu un băţ în mână, şi-a început călătoria spre Tibet. Principalul scop cu care a plecat la acest drum a fost căutarea originii ungurilor în orientul îndepărtat. În 1825, trimiţând o scrisoare consemna scopul plecării sale: "(…) părăsesc ţara pentru a face un studiu care să fie de ajutor generaţiilor viitoare, poporului meu (…)". Principalele repere ale traseului său (parcurs cu multe ocolişuri, din cauza epidemie de ciumă) sunt: Aiud (plecare) Bucureşti, Plovdiv, Drinapol (azi Edirne), Alexandria, Larnaca, Beirut, Tripoli şi Latachia, oaza numită Urfa (de aici începând, poartă haine asiatice până la sfârşitul vieţii.), Mardin (altitudine 1000 m), Mosul, râul Tigru, Bagdad, Kermansah, Hamadan (aici a fost înmormântat Avicenna, unul din cei mai mari savanţi din Evul Mediu),Teheran (la Ambasada engleză, fraţii Willock l-au ajutat cu materiale pentru a învăţa limba persană), Meshed (aici şi-a schimbat numele în Scander Beg), Buhara, trecătoarea Bamijan (altitudine 4300 m), Kulum, Kabul, Kasmir, Cargil (altitudine 2680 m), trecătoarea Nanigha (altitudine 4000 de metri). A ajuns la 9 iunie 1832 în Tibetul de vest, în oraşul Leh - capitala Ladacului (altitudine 2200 de metri), oraş înconjurat ca o cetate de piatră, situat în apropiere de reşedinţa lui Dalai Lama. Apoi se întoarce în Lacor, unde începe să lucreze la scrierile sale (dicţionare şi cărţi de gramatică a limbilor orientale). Stă mai bine de 5 ani în Calcutta, iar în februarie 1842, porneşte din nou la drum spre nord, nu se ştie ce l-a inspirat la acest drum, în vremea când în Tibet se ducea un război crunt între două populaţii tibetane. Pe 24 martie, soseşte în Dardzsiling (tradus "casa furtunii"), unde îl cunoaşte pe medicul englez Campbell, care, printr-o scrisoare adresată guvernului englez, informează despre studiile făcute de Kórösi până în acel moment şi despre visul lui de a continua drumul. Kórösi îi încredinţează acelui doctor: cărţile, studiile, manuscrisele şi cele 300 de rupii spre păstrare, dorind să îşi reia pelerinările, însă se îmbolnăveşte foarte grav (malarie). Refuză medicamentele prescrise de doctor, afirmând că în viaţa lui nu a înghiţit niciun fel de medicament şi moare la 11 aprilie, la ora 9 dimineaţa. La cererea unui conducător european din zona asiatică, Csoma Sandor a început studierea limbii tibetane, realizând un dicţionar tibetano-englez, unul sanscrito-tibetano-englez şi o carte despre gramatica tibetană. A lucrat la acestea timp de peste zece ani. În prefaţa dicţionarului precizează că acest material didactic va ajuta în realizarea scopului principal, de căutare a originii ungurilor. Semnalează rudenia limbilor sanscrită (varietate literară a limbii din vechea Indie) şi maghiară. Dicţionarul propriu conţine 22.000 de cuvinte. Realizând dictionarul tibetano-englez, Csoma Sandor şi-a deschis drumul spre cunoaşterea literaturii tibetane şi descoperirea buddhismului nordic. Cea de a doua (ca importanţă) lucrare a lui Csoma Sandor este "Gramatica tibetană în engleză". A realizat dicţionarul sanscrito-tibetano-englez apreciind că studierea literaturii tibetane nu se putea face fără intermedierea limbii sanscrite. Deşi terminată în 1831, Societatea Asiatică pentru Limba Tibetană, având sediul la Calcutta (cea care a primit de la autor manuscrisul, prin S. Malant, secretarul Societăţii) a publicat această lucrare doar în 1921. Cărţile tipărite în Asia au fost aduse în Anglia, iar o parte dintre acestea (lingvistica, literatura, astrologie, dar şi religia buddhistă) au fost donate în 1885 Academiei Ştiinţifice Maghiare. În conştiinţa universală, Körösi Csoma Sandor a rămas imortalizat ca fiind cel care a pus bazele tibetologiei. Peste toate cele mai sus menţionate, mărturisim că întreprindem un demers de conştiinţă civică ajutându-i pe concetăţenii noştri vorbitori de limbă maghiară să-şi cunoască nobilul înaintaş, care, precum românul din Cârţişoara (Badea Cârţan), care a străbătut pe jos drumul până la Roma, a fost chemat de dorinţa ancestrală de a-şi cunoaşte originile. Mărturisesc că mă tot întreb cum, din atât de multe ONG-uri finanţate cu generozitate de la buget şi care gravitează fie pe lângă UDMR, fie pe lângă bisericile tradiţionale maghiare, nu se găseşte niciuna care să mediatizeze personalitatea evocată mai sus. Poate atât de mândrul de originea lui episcop reformat de Oradea, împreună cu ai săi "tineri din comitate", organizează o excursie pe urmele lui Körösi Csoma Sandor. Eu ştiu pe cineva care le-ar finanţa biletele pentru călatorie. Însă numai pentru dus…