Se împlinesc, la 3 martie 2016, trei sferturi de secol de la nașterea isotricului Viorel Faur. Originar dintr-o familie de țărani săraci (Nicolae și Floare), el a văzut lumina zilei în moara (pe apă) din comuna Dumbrăvani (depresiunea Beiușului). A pornit pe drumurile vieții, înfruntând toate vicisitudinile, care n-au fost puține (este destul să amintim că tatăl său a intrat, ca național-țărănist, încă din 1946, în mișcarea de rezistență anticomunistă, fiind condamnat de Tribunalul Poporului din Cluj, alături de alți 12 compatrioți, la închisoare și a ajuns la Poarta Albă), dovedind o capacitate neobișnuită de a se angaja în direcția asigurării propriului progres intelectual (a absolvit, în 1957, Liceul "Samuil Vulcan" din Beiuș și, în 1965, Facultatea de Istorie-Filosofie din Cluj-Napoca).

Cu o exemplară tenacitate s-a devotat, încă din anii de studenție, activității de cercetare istorică, arătând o preferință specială și statornică pentru istoria românilor din Crișana în epoca modernă, în care - pe parcursul unei jumătăți de secol - s-a consacrat ca o autoritate incontestabilă.

Parcurgându-i lista de lucrări (care a apărut într-un recent volum omagial), realizăm faptul că avem în față o personalitate reprezentativă pentru un domeniu de mare însemnătate,  care, în ultima vreme, este expus eroziunii. Pentru argumentare, consemnăm și câteva cifre statistice. Astfel, a elaborat și publicat 20 de cărți (ca unic autor), 4 cărți (în calitate de prim autor) și a semnat părți importante din 6 volume colective. Deci, numele său figurează pe 30 de cărți, majoritatea cu conțiunt istoric.

Se cuvine însă a sublinia și faptul că este autorul a 360 de studii și articole (de istorie națională și locală), apărute în zeci de reviste de istorie și de cultură din țară, cu prioritate în periodice locale (precum Crisia, Cele trei Crișuri, Cetatea Bihariei, Crișana Plus și anuarul Catedrei de Istorie etc).

Concomitent cu această activitate impresionantă (nu numai din perspectivă statistică), activitatea de recuperare a istoriei românilor din Bihor ("ca o datorie de onoare și de conștiință profesională"), profesorul universitar Viorel Faur a fost autorul unor inițiative culturale de rezonanță națională (a fost primul președinte al Asociației Culturale "Vatra Românească" din Bihor (în anii 1990-1992), într-o perioadă extrem de dificilă; a întemeiat Fundația culturală "Cele trei Crișuri", care a editat cea de-a doua serie a revistei Cele trei Crișuri (1990-2000) și a editat 35 de cărți de istorie și literatură, semnate de importanți oameni de știință și de cultură din Cluj-Napoca, București și Oradea, dar și de tineri, care au fost, astfel, lansați în circuitul spiritual al țării; a fondat un nou periodic, Cetatea Bihariei, cu un titlu de rezonanță locală, la care au colaborat cercetători din mai multe orașe ale țării).

Prin aceste demersuri, care au presupus eforturi considerabile, mai ales de factură materială, deoarece instituțiile statului, care ar fi putut face ceva, nu s-au "grăbit" să ofere fonduri pentru sprijinirea vieții culturale și a restituirii unor aspecte necunoscute ale trecutului local, ci au finanțat numai unele periodice. Este  de menționat și inițiativa de a organiza, împreună cu fiul său, Asociația Culturală Crișana", care a organizat diverse manifestări cultural-științifice și a editat cărți și reviste de istorie.

Un alt domeniu în care s-a impus, de data aceasta pe plan național, istoricul Viorel Faur a fost cel politic, deoarece a fost ales - în prima legislatură post-decembristă (1990-1992) - în Senatul României. A deținut două funcții importante: președinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (calitate în care a condus delegații ale Parlamentului României la cinci adunări generale ale Uniunii Interparlamentare, a organizat peste 30 de grupuri de prietenie cu alte parlamente din statele lumii și a pus bazele diplomației parlamentare, fapt pentru care i s-a atribuit și onoranta postură de membru de onoare al G.R.U.I.) și secretar al Comisiei de Învățământ din Senat.

Ar fi de consemnat, desigur, și alte expresii ale prezenței lui Viorel Faur în viața publică și cultural-științifică (cum este cea de orator cu mare impact), însă ne limităm, în final, la menționarea împrejurării că profesorul Viorel Faur a debutat în ziarul Crișana (în aprilie 1967), acum aproape 50 de ani. A publicat, în paginile acestui cotidian, sute de articole.

Spirit polivalent, Viorel Faur a fost un intelectual cu vocație pentru domeniul de referință, oferind contemporanilor un model de dăruire și eficacitate profesională.

Sergiu ALEXANDRESCU

Reproducem, în continuare, câteva opinii ale contemporanilor despre istoricul Viorel Faur.

Profesorul Viorel Faur se ocupă sistematic de trecut de aproape cinci decenii și o face mereu cu știință și conștiință, pătruns de importanța misiunii de cercetare, de instruire și educare pe care și-a asumat-o și care i-a fost încredințată de destin. De aceea, la șapte decenii și jumătate de viață, o rememorare, făcută de colegi, prieteni și discipoli, este nu doar binevenită, ci și necesară. (...)

De asemenea, autorul sărbătorit a stimulat cunoașterea istorică și cu ajutorul societăților culturale și al revistelor pe care le-a fondat ori la care a colaborat. A format istorici tineri, care i-au călcat pe urme, a modelat minți și caractere. A scris și monografii sau fragmente de monografii de localități. Prin urmare, de la cultură la economie și societate, de la oameni la comunități mari și mici, de la istorie la științele sociale, de la istorii de sate la istorii de state, nimic nu i-a rămas necunoscut și neabordat studiosului îndrăgostit de viața oamenilor care au trăit în trecut.  - Acad. Ioan-Aurel POP -

PASIUNEA profesorului Viorel Faur pentru istorie, în general, pentru istoria Crișanei și Bihorului, în mod special, pornită din mediul în care s-a născut și a crescut, se datorează cu siguranță atmosferei liceale beiușene, iar apoi universitare clujene, în care s-a format, unde a avut parte de dascăli eminenți, unde și-a pregătit și a susținut teza de doctorat cu tema Cultura românilor din Crișana (1849-1918).(...)

Istoricul Viorel Faur ne-a lăsat o OPERĂ științifică de amploare și de certă valoare, însumând 20 de volume de autor, la care se adaugă altele în calitate de coautor, colaborator sau editor și peste 350 de studii și articole. Este suprema dovadă de PASIUNE și MUNCĂ a unui cercetător de excepție cum este profesorul Viorel Faur, un ințiator de proiecte frumoase, o fire sociabilă, sensibilă și altruistă, un împătimit al lucrului bine făcut, ce poate conferi valoare calităților native. - Prof. univ. dr. Ion ZAINEA -

Spirit de luptător, lucid şi ferm, tenace, a pledat numai cauze nobile, generoase, de bună convieţiuireşi conlucrare, pentru binele ţăriişi al cetăţenilor, în cea mai exemplară moralitate politică şi civică, Viorel Faur fiind, de la Aurel Lazăr încoace, cea mai proeminentă figură politică pe care a dat-o, ţării, Bihorul. (...)

Scârbit de viaţa politică, de meschinăria partidelor, de luptele de culise pentru ciolan, cea mai reprezentativă şi nobilă figură a intelectualităţii bihorene aflată vreodată în Parlamentul "României postdecembriste" se retrage discret, dar cu distincţie, în 1992, la catedră, la Universitatea din Oradea, risipindu-se în activităţişiacţiuni cultural-ştiinţifice generoase. La revista "Cele Trei Crişuri", de care se ocupă aproape în exclusivitate, la editura cu acelaşi nume etc.,promovează tineri cu har şi studii de istorie locală şinaţională de valoare incontestabilă, creând în jurul său o adevărată şcoală, ale cărei rezultate încep să se vadă şi să se impună. (...)

Fiu al faptelor sale, Viorel Faur este un univers. Un univers edificat cu har şi cu trudă. Un univers care se cere cunoscut. Cunoscut şi valorificat. Mai ales acum, cîndmijeşte a primăvară şi ilustrul Om de Cultură, o "marcă intelectuală a oraşului său", o personalitate emblematică a Bihorului, împlineşte 75 de ani, dintre care peste 50 i-a pus în slujba învăţămîntului (de la dascălul iconoclast din Ghighişeni la profesorul conducător de doctorate) şi a istoriei. - Miron BLAGA -

Viorel Faur se bucură de prerogativa aristocrată a oamenilor ce sunt remarcaţi fără a sări în ochi, fără a provoca jocuri gratuite de expresionism şi orgoliu. O anume vrajă se instalează în cel mai natural mod cu putinţă. Ştii fără a-l fi cunoscut înainte în faţa cui te afli. Aerul său ce induce iluzia unei absenţe se risipeşte imediat ce începe să vorbească, gesticulând cu o anume aplicaţie retorică şi construind imediat între sine şi celălalt o punte empatică. Nu-l poţi evita sau ocoli. E convingător şiaşezat pe o discursivitate ce captează, într-o logică argumentativă ce nu-ţi lasă răstimpul fugii în decor. Tocmai asta l-a făcut iubit nu doar la catedră, ci la orice tribună, mai simandicoasă ori mai austeră, înconjurat cu lume de toate felurile şi în secvenţe de timp ce acoperă binişor o jumătate de veac. Vocaţia sa de orator este arhicunoscută şiîşi binemerită prestigiul în primul rând pentru că a ştiut ca nimeni altul să se adecveze atât la temă cât şi la audienţă, fără a lăsa măcar o dată impresia unui improvizator sau a unui nechemat. Spontan, inspirat, citind parcă în audienţă ceea ce vrea să audă, a găsit de fiecare dată tonul adecvat şi coarda sensibilă. (...)

Profesorul şi Istoricul are ceea ce se cheamă charismă. Silueta sa nu este doar un contur geometric, ci în primul rând un reper spiritual. O ştiustudenţii, doctoranzii săi, o ştiu la fel de bine muzeografii locului, istoricii de aici şi de aiurea, orădenii de toată mâna. Unii trec prin viaţă în vârful picioarelor, atenţi să nu fie sesizaţi, iar alţii lasă pârtii. A fi centrat în expresie tocmai asta înseamnă. Ferice de astfel de oameni! - Lector univ. dr. Florin ARDELEAN -

Am admirat la el şi admir încă, dezinvoltura cu care e în stare să expună simplu, direct, spontan opinii originale despre cele mai variate chestiuni istorice, de la cele mai simple la cele mai complexe, într-o exprimare armonizată perfect cu o gestică solemnă, uneori amplă, alteori abruptă (...)

Viorel Faur are, în fiinţa sa, pornirea de a face celor din jurul său servicii de tot felul, dar şi de a-i povăţui cum şi, aşa cum am spus, ce să facă într-o împrejurare şi într-un anumit loc. El însuşi se lua pe sine, cu dezinvoltură, întotdeauna în serios, şi acest lucru le impunea celor din jurul său, inclusiv şefilor, să procedeze, în ce-l priveşte, la fel.

Nu mi-e greu nici uşor să vorbesc despre opera istorică a lui Viorel Faur, căci o cunosc foarte bine, după cum o cunosc toţi istoricii locali, dar şi cei din restul ţării. El este primul istoric bihorean din perioada deceniilor şapteşi opt ale secolului trecut, cea de după aşa-numitul dezgheţ ideologic, iniţiat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a readus în arena publică problemele de istorie politică şi culturală ale nord-vestului Transilvaniei, prin punerea în valoare a unor izvoare editeşi inedite, concretizată în publicarea a numeroase studii şi articole, dar şicărţi prodigioase, scrise cu talent, cu rigoare şi spirit critic. - Prof. univ. dr. Blaga MIHOC -