Având o populaţie de 4.453 de locuitori, comuna Borod este formată din şase sate: Borod, Borozel, Cetea, Valea Mare, Corniţel şi Şerani. Atestată documentar din anul 1287, această comună bihoreană este situată pe Drumul European 60 şi dispune de un important potenţial turistic. Populaţia este majoritar română, însă mai sunt şi localnici de etnie slovacă, maghiară şi romă. Unitatea administrativ-teritorială este gospodărită de primarul democrat Sorin Sarca, aflat la primul mandat. Foto: Primărie Peste 650 de cereri pentru terenuri agricole şi forestiere Populaţia majoritară a comunei este de cult ortodox, în proporţie de 80 la sută, celelalte 20 de procente fiind deţinute de locuitorii de alte culte religioase: greco-catolic sau neoprotestant. În cele şase sate care constituie comuna Borod funcţionează 20 de unităţi de învăţământ, dintre care zece grădiniţe, şapte din ciclul primar şi alte trei cu clasele I-VIII, la care sunt înscrişi peste 500 de copii. Asistenţa medicală este asigurată populaţiei prin cele patru cabinete medicale, dintre care trei de medicină de familie şi unul stomatologic, situate în Borod şi Borozel. În Borod mai există, de asemenea, o farmacie recent înfiinţată, urmând ca, în curând, un alt punct farmaceutic să fie deschis în Borozel. Majoritatea celor care locuiesc în comună se întreţin din activităţile agricole desfăşurate. Pentru a intra în posesia terenurilor pe care le deţineau înainte de ăerioada comunistă, locuitorii din Borod au depus, până la 30 noiembrie, 687 de cereri pentru retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere, dintre care, până acum, comisia locală de punere în posesie a analizat mai mult de jumătate. Până acum, mulţi dintre solicitanţi au omis să depună documentaţia completă care să ateste că au deţinut acele proprietăţi. Procesul de acordare a titlurilor de proprietate a fost demarat în 1 decembrie, 70 de hectare de păduri fiind deja intrate în posesia solicitanţilor. Un impediment în derularea acestui proces este lipsa acută de ingineri topografi, mulţi dintre ei preferând să lucreze în calitate de persoane fizice autorizate şi nu ca angajaţi ai primăriilor. Foto: Cabinet medical Lucrări publice la costuri reduse Începând din 2004, la Primăria Borod au fost angajate 20 de persoane fără calificare, în convenţie cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Bihor, în vederea efectuării de lucrări publice. Contractele sunt încheiate pentru o perioadă de un an, achitarea salariilor fiind făcută în sistem de coplată de către AJOFM şi Primăria Borod. Strategia aplicată de conducerea primăriei Borod are, potrivit declaraţiei făcute de primul godspodar al comunei, Sorin Sarca, "mai multe avantaje, printre care se numără, pe de o parte, asigurarea de locuri de muncă şi, pe de altă parte, reducere a cheltuielilor din bugetul local". Astfel, a fost reabilitat un trotuar cu o lungime de 600 de metri, situat de-a lungul E60 şi reamenajat grupul sanitar al Şcolii cu clasele I-VIII, ambele din comuna Borod. De asemenea, au fost construite cinci podeţe pe teritoriul comunei şi amenajate două poduri din Borod, precum şi şanţurile de scurgere a apei pluviale şi menajare. "Tot cu ajutorul personalului necalificat am reuşit să finalizăm şi construcţia unei scene în aer liber situată pe păşunea din Mânaia, la circa 100 de metri distanţă de DN1, unde am organizat pentru prima dată în acest an Ziua Comunei Borod", a mai spus primarul Sorin Sarca. Recurgând la strategia de efectuare a lucrărilor publice prin personal necalificat administraţia publică locală a reuşit să diminueze costurile lucrărilor, precum şi să facă o economie la bugetul local cu circa un miliard de lei vechi. Potrivit primului edil al comunei, metoda va fi aplicată în continuare, contractele care au expirat în toamna acestui an fiind reînnoite pentru alte 15 persoane. Foto: Trotuar 13 kilometri de drumuri supuse reabilitării În satele comunei au fost supuse reabilitării toate drumurile principale, evitându-se, însă, lucrările de plombare în favoarea aplicării covorului de piatră. Lucrarea, care a cuprins 13 kilometri de drumuri, a necesitat o investiţie de circa un miliard de lei vechi. Conducerea Primăriei Borod intenţionează continuarea lucrărilor de asfaltare, în fiecare sat urmând să fie reabilitate circa 3.000 de metri pătraţi de drumuri. Pentru execuţia lucrărilor, Primăria este în curs de identificare a surselor de finanţare, fie printr-un împrumut bancar, fie printr-un proiect de colaborare intercomunal. În altă ordine de idei, de la instalarea în fotoliul de primar, Sorin Sarca a reuşit să introducă iluminatul stradal permanent în comună. "Dacă înainte iluminaţia funcţiona doar două-trei luni pe an, în perioada de iarnă, şi necesita cheltuieli mari, acum am reuşit să asigurăm permanenţa în iluminatul public. Acest lucru a fost posibil datorită achiziţionării unei instalaţii de aprindere şi stingere automată a luminilor, în funcţie de oră şi intensitatea luminoasă. Costul întregii aparaturi s-a ridicat la 60 de milioane lei vechi, însă cheltuielile la energia electrică au scăzut simţitor", a precizat edilul şef. Nici etnia romilor ciurari de pe Valea Borodului nu a fost lăsată deoparte, 20 de case din colonie fiind racordate la reţeaua de alimentare cu energie electrică. De asemenea, adminsitraţia publică locală intenţionează să pună în aplicare un proiect identic care vizează patru cătune, două din Borod şi două din Valea Mare. Foto: Intrare Borod Teren de sport omologat - o ţintă pentru anul 2006 În vederea informatizării activităţii desfăşurate de administraţia publică locală, comuna Borod a achiziţionat patru calculatoare în cadrul unui proiect intercomunal realizat în colaborare cu primăriile din Auşeu şi Lugaşu de Jos, demarat în 2004. În acest moment, şase angajaţi ai Primăriei Borod urmează cursurile necesare pentru obţinerea permisului european de conducere a computerului - ECDL(European Computer Driving Licence). Pe de altă parte, pentru următorii ani din mandat, actualul primar şi-a propus să amenajeze o parcare în centrul de comună şi spaţii de joacă pentru copiii din Borod şi Borozel. De asemenea, va fi construit şi un teren de sport care să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a putea fi omologat. De altfel, tinerii din comună au la dispoziţie, din vara acestui an, în localitatea Borozel, un teren de zgură, împrejmuit cu plasă de sârmă, pentru amatorii de fotbal, volei şi handbal. Din păcate, suprafaţa acestuia este prea mică (90/25 metri) pentru a obţine omologarea. Foto: Şcoala Exploatarea resurselor naturale ale solului Pentru anul viitor, primarul Sarca a avansat ideea amenajării unui traseu montan destinat turiştilor, care va tranzita localităţile Negreni, Borod, Auşeu, Şinteu şi Nuşfalău. Proiectul ar urma să se realizeze prin intermediul Fondului Regional de Dezvoltare Socială, care se adresează judeţelor Bihor, Cluj şi Sălaj. Totodată, se are în vedere şi amenajarea unei pârtii de schi în comuna Borod, pentru atragerea unui număr mai mare de turişti. Astfel, prin dezvoltarea turismului vor fi create şi noi locuri de muncă, deoarece, oferta actuală este limitată. O parte din populaţia activă a comunei este angajată la cele două societăţi comerciale axate pe prelucrarea lemnului şi producţia de articole sportive. Alte locuri de muncă ar putea fi asigurate prin atragerea de investitori în diferite domenii de activitate. Un real potenţial al zonei îl constituie exploatarea resurselor naturale ale solului de pe raza comunei. O societate comercială care se ocupă de explorarea experimentală a nisipurilor cuarţoase intenţionează să deschidă şi o linie de producţie, pentru valorificarea resurselor naturale de care zona dispune, mai exact prelucrarea, inclusiv prepararea şi spălarea, nisipurilor, în vederea utilizării practice a acestora la stratul pregătitor al infrastructurii.