Peste 10.300 de hectare este suprafaţa acestei comune ce şi-a aşezat pe firul aceleiaşi văi, a Fânaţelor, cinci, ba chiar şase, am putea spune, din cele opt sate componente: (din amonte în aval) Cuieşd, Ţigăneştii de Criş, Picleu, Brusturi, Păuleşti, dar şi Varasău, la 3 km lateral dreapta. Dacă Orvişele, tot sat de câmpie, ocupă o vale, pe dreapta, peste deal de Picleu, în schimb, Loranta, cu cele câteva gospodării ale sale, urcă până spre coama Dealurilor Dernei, pe un drum dificil şi pe alocuri grav accidentat ce aşteaptă reparaţiile de primăvară. Este adevărat însă că mai fiecare din cei peste 4.800 locuitori ai comunei aşteaptă ceva de la noua conducere a comunei, punându-şi speranţele în interesul şi puterea de muncă a primarului şi viceprimarului, în dreapta lor judecată şi nepărtinitoarea distribuţie a fondurilor bugetare şi banilor guvernamentali. Primarul Ioan Petruţ a fost ales în fruntea comunei în anul electoral 2004, pe când viceprimarul Ionel Ciuciu i s-a alăturat după un an şi ceva, însă ei formează astăzi o echipă indestructibilă, pentru care primează un singur lucru: folosul obştesc, cu două direcţii fundamentale în construcţia viitorului comunei. Ferestre termopan şi centrală termică la şcoli Procesul instructiv-educativ în care sunt cuprinşi cei 410 elevi ai comunei se desfăşoară în opt unităţi şcolare, fiind asigurat de 53 de cadre didactice. Cei mai mulţi elevi, 210, şi 20 cadre didactice se află în şcoala cu clasele I -VIII, plus două clase profesionale, cu 40 elevi, din centrul de comună, Brusturi. Şcoli cu clasele I-VIII mai funcţionează şi la Orvişele, unde învaţă 51 de elevi, precum şi la Tigăneştii de Criş - 48 de elevi. Cei mai mulţi elevi din clasele I-IV sunt în satul Picleu - 40. "Dacă ar fi să facem o ierarhizare a celor mai importante probleme ale comunei noastre, este evident că pe primul loc s-ar afla şcoala. Ni se pare absolut normal să facem tot ce depinde de noi pentru a asigura elevilor condiţii bune de studii. Sigur, ei sunt generaţia de schimb, ei reprezintă viitorul comunei", afirma primarul Ioan Petruţ, detaliind, totodată, lucrările de renovare executate pe unităţi şcolare. La Brusturi, aspectul cel mai important ce s-a avut în vedere în această scurtă perioadă a fost cel al îmbunătăţirii igienei în şcoală. S-a construit un grup sanitar nou, după standarde moderne, cu faianţă şi gresie, un bazin colector, s-au montat uscătoare pentru mâini - toate în valoare de aproximativ un miliard lei vechi. Aveam însă să aflăm că de-abia de-acum şcoala din centrul de comună va cunoaşte modificări esenţiale. Există întocmit un studiu de fezabilitate privind lucrări în valoare de 9 miliarde lei, precum schimbarea acoperişului, montarea de uşi şi ferestre termopane, lambrisarea sălilor de clasă şi a coridoarelor, montarea parchetului melaminat în clase şi în special introducerea încălzirii centrale, executarea izolaţiei termice a clădirii. Şcoala din Ţigăneşti e o construcţie nouă, de căţiva ani, dar primarul Petruţ s-a preocupat de introducerea încălzirii centrale, astfel că poate fi considerată o unitate şcolară modernă. Şi la şcoala din Cuieşd s-au montat uşi şi ferestre termopan şi s-a introdus apă curentă, s-au efectuat alte reparaţii necesare. La Picleu este în execuţie grupul sanitar şi s-a introdus apa. Intenţia Primăriei este de a reabilita clădirea printr-o reparaţie capitală, care va costa cca 3-4 miliarde lei vechi. La Orvişele, modernizarea şcolii s-a făcut anul trecut, jumătate din banii necesari provenind de la un sponsor. S-au montat uşi şi ferestre termopan, s-a reparat instalaţia electrică, urmând ca, în acest an, să fie introdusă apa în şcoală, să se pună parchet melaminat. "La Varasău, dacă s-a început construcţia unei şcoli prin anii 1992-1993, fiind apoi abandonată, noi am reluat lucrarea în 2005, iar în 2006 am finalizat-o, dând-o în folosinţă", ne preciza edilul şef al comunei. În ce piveşte şcoala din Păuleşti, aflată doar la vreo 2 km de Brusturi, soluţia pare a fi comasarea claselor. În umbra Crucii Tale În comuna Brusturi există şase biserici ortodoxe, patru case de rugăciuni penticostale şi două baptiste. Dată fiind puterea economică redusă a aşezărilor componente, primăria nu are posibilitatea ajutorării lăcaşelor de cult cu bani proveniţi din venituri proprii. În schimb, e gata oricând să le vină în ajutor cu tot ceea ce-i stă în putinţă, primind pentru aceasta cuvânt de laudă şi recunoştinţă din partea preoţilor şi pastorilor. Troiţa din Picleu Pledoaria noastră ar fi incompletă, dacă n-am aduce în discuţie calitatea umană, dragostea şi dorul de satul natal, care-i urmează pe fiii locului, oriunde s-ar afla. Plecat cu familia în Italia, la muncă, unul dintre aceşti fii a câştigat stima şi respectul comunităţii italiene, unde s-a stabilit. "Ce ai dori, cu ce te putem ajuta?", a fost întrebat acest fiu al satului Picleu. "Cu un rând de clopote pentru biserica din satul meu", a răspuns fiul. Au fost aduse cele trei clopote şi instalate în turla bisericii. Dar preotul Sever Cristea şi consiliul parohial nu putea lăsa fără răspuns acest gest deosebit. Au cerut unui meşter să lucreze în lemn o impresionantă troiţă pe care au transportat-o în Italia, oferind-o comunităţii din Trigolo. Între locuitorii celor două localităţi s-au statornicit relaţii de mare respect şi sinceră prietenie. Fiecare stâlp cu lampa lui În anul electoral 2004, Primăria Brusturi avea o datorie de 654 milioane lei. "Am ieşit cu greu din acest impas, dar n-am vrut să ne lăsăm înfrânţi. Am ales metoda "pe cont propriu". O acţiune de succes a fost asigurarea iluminatului comunei. Cu 500 milioane am executat-o în toate satele. Cum am făcut? Păi în loc să plătim şi lampa, şi montatul, am plătit numai lampa, iar montarea am făcut-o cu forţe proprii, ca să nu spun muncă voluntară. Dacă am pus lămpi, moderne şi economice desigur, tot la al doilea stâlp, de-acum, din acest an, vom pune bec la fiecare stâlp - susţine primarul Ioan Petruţ - utilizând aceeaşi metodă: în loc de 200 becuri cu montare, vom cumpăra 400, fără montare. Se schimbă faţa Primăriei Cam în a doua jumătate a anului trecut, se pare că venise şi vremea reabilitării primăriei şi a ogrăzii sale. Lăsată de-a dreptul în paragină şi necurăţenie, clădirea reprezentativă a obştii comunale devenise ruşinea şi obsesia noii echipe. "Mai întâi am asfaltat curtea şi am igienizat împrejmuirea, inclusiv grupul sanitar. În interior am trecut la montarea de uşi şi ferestre termopan. Rând pe rând, vom lambrisa birourile şi culoarul, vom parcheta din nou toate încăperile şi mai ales sperăm să reuşim extinderea clădirii, atât pentru alte birouri (în schema primăriei mai sunt câteva posturi de specialişti încă neocupate), cât şi pentru o sală de consiliu", ne spune vicprimarul Ionel Ciuciu. Un posibil centru de permanenţă Starea de sănătate a locuitorilor comunei Brusturi e asigurată de doi medici de familie pentru 4.600 de pacienţi, la care se mai adaugă şi alţii care vin "la doamna doftor" din comune învecinate. Este evidentă suprasolicitarea cadrelor medicale, Primăria dorind să înfiinţeze un centru de permanenţă. Până una-alta, clădirea dispensarului comunal va fi supusă unei reparaţii capitale. Dacă e miercuri, e piaţă! În fiecare miercuri, la Brusturi, se adună lumea de pe lume din cinci-şase comune din jur: cumpărători, clienţi, mici producători de mărfuri alimentare şi nealimentare, agenţi economici de diferite calibre, toţi şi toate impulsionând Primăria să amenajeze piaţa prin asfaltare, instalarea a zeci de mese şi copertine. Viceprimarul Ionel Ciuciu ne conduce la faţa locului, unde ne încredinţăm că aşa e. Faţa comunei cu drumul se ţine Dacă trei din satele comunei Brusturi au avantajul aşezării de-a lungul drumului judeţean, evident asfaltat, până la celelalte sate Primăria se străduieşte să nu dea cinstea pe ruşine, adică să le lase desfundate şi băltite. "Anul 2005, primul an integral după alegeri, l-am început cu bani puţini - afirmă primul gospodar al comunei. Doar 380 milioane cu care am făcut balastări şi cârpeli pe unde era mai rău. Am primit apoi nişte sume ce ne-au permis plombarea drumului Picleu-Tigăneşti, pe o lungime de 2 km, apoi în centrul de comună, de la piaţă la casa parohială, pe 2,5 km, în valoare de 2,5 miliarde. În toamna anului 2006, am balastat şi pregătit pentru asfaltare drumurile comunale din Brusturi, Picleu, Ţigăneşti şi Cuieşd. De-acum aşteptăm sosirea banilor să începem lucrarea. Sigur, n-am uitat nici de Loranta şi vom căuta soluţii şi pentru repararea acelui drum" - ne precizează Ionel Ciuciu. Consiliul local, la lucru... Primarul Ioan Petruţ convocase, pentru luni, 29 ianuarie 2007, ora 12.00, şedinţa ordinară a Consiliului local Brusturi cu următoarea ordine de zi: * Aprobarea studiului de fezabilitate pentru lucrarea Modernizarea drumului comunal DC 169 Picleu-Ţigăneşti-Cuieşd - 5 km; * Aprobarea studiului de fezabilitate pentru lucrarea Modernizarea drumului comunal DC 136 Picleu-Varasău - 2 km. * Aprobarea studiului de fezabilitate pentru lucrarea Reparaţie Şcoala cu cls. I-VIII Brusturi.