Situată în jumătatea de nord a judeţului, comuna Chişlaz, cu o suprafaţă de 7200 ha şi o populaţie de 3451 locuitori, este alcătuită din şapte localităţi - Chiraleu, Sânlazăr, Chişlaz, Mişca, Pocluşa de Barcău, Sărsig, Hăuceşti - aşezate de-a lungul văii Barcăului şi învecinate cu Dealurile Dernei. Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 191 pe 16 km, la care se vor adăuga 10,5 km ai viitoarei Autostrăzi Transilvania. Dacă ocupaţia tradiţională a sătenilor era agricultura pe terenurile individuale, apoi cooperatiste, în anii din urmă lucrarea pământului este practicată diferit, existând localităţi unde terenul nelucrat se măsoară doar cu zecile de mp, în timp ce, în altele, tarlalele părăsite şi părăginite se întind pe zeci şi zeci de hectare. Interesul scăzut al locuitorilor faţă de viaţa la ţară se oglindeşte pe an ce trece şi în băncile goale ale şcolilor, generaţiile succesive de părinţi şi copii nereuşind să asigure un spor natural pozitiv. Se părea că şi asupra comunei Chişlaz se va aşterne starea de inerţie, degradarea interesului cetăţenilor, a vieţii obşteşti, a instituţiilor publice. În anul electoral 2004, la conducerea comunei, în funcţia de primar a fost ales dl Tripo Istvan. "Să determin schimbarea mentalităţii!" "Într-o campanie electorală există obiceiul de a se înşira verzi şi uscate în faţa alegătorilor, cu scopul de a obţine mai multe voturi decât adversarul. Motivul pentru care am candidat pentru funcţa de primar a fost de a schimba această mentalitate şi de a dovedi că o promisiune, odată asumată, trebuie îndeplinită. Din acest motiv, programul meu electoral conţine prevevederi şi angajări care astăzi sunt deja realizări sau în curs de înfăptuire. Acestui scop i-am destinat timpul meu, întreaga mea putere de muncă şi capacitate creatoare", precizează primarul Tripo Istvan. Într-adevăr, pe harta comunei se pot "citi" numeroase dovezi ale iniţiativei şi implicării sale directe, obţinute în anii mandatului său, prin care aspectul general al comunei s-a schimbat, în urma dotării tehnico-edilitare a aşezărilor, prin reabilitarea edificiilor publice şi modernizarea inventarului lor. Deopotrivă, este tot mai sesizabilă o revizuită şi înnoitoare percepţie a cetăţeanului faţă de actul administrativ, dar şi faţă de obligaţiile şi îndatoririle sale civice, în paralel cu respectarea drepturilor ce i se cuvin. Centru de dezvoltare locală Primarul Tripo Istvan ne dezvăluie cu nedisimulată bucurie şi satisfacţie că a sa comună, Chişlaz, ocupă locul 107 între cele 250 comune ale ţării care au primit aprobarea introducerii internetului prin fibră optică. În aceste zile, montarea cablurilor este în plină desfăşurare în şcoli, bibliotecă, primărie etc., urmând a acoperi întreaga comună, spre totala satisfacţie a tuturor categoriilor de locuitori: a şcolarilor, a părinţilor şi chiar bunicilor lor. Dar avantajul cel mai de seamă va consta în constituirea unui centru de dezvoltare locală, în colaborare cu fundaţia clujeană Civica. Fundaţia va asigura formarea agenţilor de dezvoltare locală, a căror sarcină este de a urmări oportunităţi de finanţare, de a întocmi proiecte - pentru administraţia publică, pentru agricultori, pentru mici întreprinzători ş.a -, de a gestiona situaţia dezvoltării generale a comunei. Funcţionarul public - mai receptiv, mai eficient După o îndelungată stagnare a lucrărilor de construcţie, noul sediu al primăriei este în funcţiune, cu toate birourile sale, punând la îndemâna funcţionarilor publici spaţiul necesar şi o dotare modernă. "Suntem datori faţă de cetăţenii noştri cu o mai mare receptivitate şi promptitudine în servirea lor. În acest sens, vom depune o cerere de finanţare a unei staţii publice locale, cu legături prin internet în toate satele. Vom scuti cetăţenii de drumuri lungi, de aşteptări inutile, conlucrarea cu ei câştigând în eficienţă şi operativitate. Drumurile, sub asfaltare Anul 2006 a însemnat pentru drumurile Chişlazului o piatră de hotar, dacă putem spune aşa, pentru că atunci s-au întocmit proiectele tehnice. Şi iată că a venit anul 2007, al materializării acestor proiecte. Primarul Tripo Istvan crede că vor sosi cele 56 miliarde lei vechi pentru modernizarea drumului Sânlazăr - Abrămuţ, lucrare prevăzută a se încheia în octombrie a.c. Există şi promisiuni pentru asfaltarea a 2,5 km de drum la Chiraleu şi a altor 7 km în satele Chişlaz, Pocluşa de Barcău, Sărsig şi Mişca. Se vor moderniza astfel legăturile cu DJ şi intrările până în centrele rerspectivelor localităţi. O altă lucrare căreia i s-a acordat cuvenita atenţie a fost împietruirea drumurilor săteşti, pentru care a fost alocată suma de un miliard lei. Autostrada Transilvania va traversa comuna Chişlaz pe o lungime de 10,5 km. Apa, prin 29 km de reţea Seceta prelungită din această vară a arătat încă o dată cât de necesară este construirea reţelei de alimentare cu apă. „Vrem să asigurăm nu numai înlăturarea efectelor secetei asupra oamenilor şi animaleor, dar şi îmbunătăţirea calităţii apei potabile. Acum suntem în faza adjudecării licitaţiei pentru executarea lucrării. Avem alocată până acum suma de 7 miliarde lei, reprezentând circa 25 la sută din valoarea totală. Credem că în luna septembrie a.c. vom putea demara lucrarea, începând cu satul Sânlazăr. Etapa a doua a alimentării va consta într-un foraj la 200 m adâncime, un rezervor de apă de 300 mc, o staţie de pompare şi clorinare, o reţea de aducţiune în lungime de 29 km. Primarul consideră că inaugurarea alimentării cu apă ar putea avea loc peste nouă luni, cu condiţia ca atât finanţatorul, cât şi constructorul să se achite de obligaţiile ce le revin. Mai aflăm de la edilul şef al comunei că tot în anul 2006 s-au întocmit studii de fezabilitate pentru canalizarea comunei şi pentru staţia de epurare, sperându-se în ivirea posibilităţii de finanţare, costurile ridicându-se la peste 7 milioane euro. Iluminatul public - primă urgenţă „Am considerat că o primă urgenţă a mandatului meu este realizarea unui iluminat corespunzător în toate localităţile. Astăzi dispunem de acest sistem, concretizat în 370 de corpuri de iluminat, spre marea mulţumire a tuturor locuitorilor, dar şi spre satisfacţia noastră de a înlocui un sistem învechit de iluminat, care consuma o mare cantitate de energie electrică, cu unul mult mai modern şi economicos”- afirmă primarul. În şcoală se vede viitorul Asigurarea celor mai bune condiţii pentru educarea şi pregătirea şcolară a tinerei generaţii - 270 elevi şi 110 preşcolari - este o sarcină asumată cu maximă responsabilitate de primarul comunei şi de consiliul local. În acest sens, anual s-au alocat sume mari pentru repararea şi recondiţionarea edificiilor şcolare, pentru ca acum să fie cuprinse într-un complex program de reabilitare. S-a început cu şcoala din Chiraleu, continuându-se cu şcoala din Mişca, unde limba de predare este maghiara, şi din Chişlaz, ambele cu personalitate juridică, astfel că prin amenajarea şi dotarea lor se vor asigura condiţii optime de pregătire a elevilor. De la demolare la inaugurare La preluarea mandatului, în 2004, toate căminele culturale se aflau într-o stare avansată de degradare. Spre exemplu, căminul din centrul comunei a trebuit demolat. S-a început construcţia unui cămin nou, dar lucrarea n-a înaintat de loc, astfel că în Chişlaz, la această oră, nu există cămin cultural. Părăsit a fost şi căminul din Sărsig, iar la Sânlazăr destinaţia lăcaşului de cultură a fost schimbată. "Primele noastre intervenţii, cu lucrări complexe de reparaţii, au fost la căminul din Sărsig, apoi la cel din Sânlazăr, acuma acestea funcţionând din plin. A venit apoi rândul căminului din Mişca, el fiind extins de la 250 mp la 510 mp şi reabilitat total. Aici va funcţiona şi un centru de dezvoltare locală. Recent a avut loc inaugurarea căminului printr-un complex program cultural-artistic. Pentru un nou cămin cultural în satul Chiraleu avem depus la Bucureşti un proiect tehnic şi contract de execuţie, afirmă primarul comunei. Parcul industrial Cu investitorul olandez care construieşte parcul industrial din Chişlaz s-a convent asupra dimensiunilor, a destinaţiei, a avantajelor pentru comună - în primul rând, oferirea de locuri de muncă şi posibilitatea valorificării producţiei agricole şi legumicole. Suprafaţa parcului este de 6 mii mp., în principal urmând a fi acoperită de şase mari hale destinate producţiei şi producătorilor. Va fi centru de permanenţă În cadrul dispensarului medical deservit de doi medici de familie va fi organizat şi un centru medical de permaneţă, ce va contribui la asigurarea asistenţei şi tratamentelor medicale. Este de menţionat şi faptul că în cadrul farmaciei din comună se vor putea onora şi reţetele compensate. Proiectele primarului * Modernizarea drumurilor comunale * Alimentarea cu apă a comunei * Comunicare locală prin internet * Şcoală modernă la Chişlaz * Căminin cultural nou la Chiraleu * Canalizare şi staţie de epurare