Ei, şi ce, zice un mucalit, cu o pâine mai mult pentru ceilalţi. Chiar asta să fie grija celor mai tari ai sănătăţii din Bihor şi a celor mai mari din comună faţă de sănătatea locuitorilor ei?

Am aflat din ziarul Crişana că, pentru asigurarea continuităţii în asistenţa medicală primară, în judeţul Bihor sunt deschise 20 de centre de permanenţă. M-a mirat profund când am văzut că la Aştileu, Bratca şi Groşi funcţionează asemenea centre de permanenţă, pentru că de la Aştileu sau Groşi se poate merge mai repede cu o căruţă până la Aleşd. O ambulanţă, oricât de performantă ar fi, nu ajunge înainte la Vadu Crişului sau Tomnatic numai dacă ar avea aripi. La Bratca funcţionează un spital. De ce ne-am mai înscris la medicii de familie, să fim primiţi numai în zilele de lucru? Chiar şi într-o urgenţă foarte gravă, un specialist poate acorda prim ajutor. Acesta ar avea obligaţia să cheme ambulanţa, nu pacientul. Şi apoi să nu mori de necaz? Asta nu înseamnă, însă, că-mi pare rău că în localităţile menţionate sunt asemenea centre. Am vrut să scot în evidenţă o crasă neglijenţă a celor care au pâinea şi cuţitul. Probabil că nu sunt condiţii: bază materială şi altele la Vadu Crişului (poate nici preocupări în acest sens). Sunt probleme mai importante pentru edilii noştri!
N-am scris degeaba cele de mai sus. Am avut un accident în 20 octombrie 2007, cu pierdere masivă de sânge. Băiatul meu m-a transportat cu maşina la dispensarul uman. Soneriile erau desfiinţate. Uşile erau zăvorâte mai ceva ca la un penitenciar de maximă siguranţă. Am hotărât să plecăm la Aleşd. Noroc că am avut maşină. Cine n-o are, poate muri cu zile. Am beneficiat de primul ajutor. Mulţumesc celor de acolo. Mi s-a indicat să iau oxacilină şi să o iau de la Lugaşu de Jos. M-am aprovizionat. Venind spre Aleşd, m-am gândit că ar fi bine să iau un antitetanos. Am intrat din nou la spital. Am primit răspunsul: "Vi-l cumpăraţi că vi-l facem noi". Am respectat toate indicaţiile. Sunt pensionar, am cotizat aproape 50 de ani pentru sănătate şi acum trebuie să plătesc toate serviciile?! Să nu mori de ciudă? Nu am înţeles niciodată de ce domnul ministru cheltie banii pe plicuri şi caută bolnavii cu lupa, dar nu le asigură permanent urgenţele, fie şi cu un cadru medical mediu. Câte apeluri la 112 şi drumuri inutile s-ar evita? Om fi noi "proşti", dar suntem "mulţi" faţă de cei care sunt gata să ne aprindă lumânarea sau să ne tragă clopotele.