Aşezată pe cursul superior al Crişului Negru, între municipiul Beiuş şi oraşul Ştei, comuna Lazuri de Beiuş adună în perimetrul său o suprafaţă de 5.892 ha, din care 3.925 ha reprezintă teren agricol. În cele patru localităţi componente - Lazuri de Beiuş, Hinchiriş, Cusuiuş şi Băleni - locuiesc 1.860 persoane, numărul gospodăriilor fiind de 750. Agricultura şi creşterea vitelor încă se păstrează ca principale ocupaţii, timp în care bărbaţi şi femei de vârsta a doua îşi întregesc veniturile şi vechimea în muncă în întreprinderile şi pe platformele industriale din Beiuş, Sudrigiu şi Ştei. În ceea ce priveşte tânăra generaţie, aceasta trăieşte, deocamdată, între dorinţa de a rămâne în perimetrul natal şi tentaţia depărtărilor şi rosturilor urbane, ori chiar de dincolo de hotarele ţării. Din păcate, aceste sentimente, trăiri şi dorinţe ale locuitorilor comunei Lazuri de Beiuş, fie de-o vârstă, fie de alta, au fost accentuate după anii 1990 de o stare de letargie, de indolenţa şi nepăsarea administraţiei locale, pe fondul unor încâlcite interese politice centrale. Rezultatul a fost previzibil: depopularea satelor prin plecare şi îmbătrânire. În aceste condiţii de dezorganizare generală şi lipsă de iniţiativă locală, în anul electoral 2004, obştea l-a ales în fruntea sa ca primar al comunei pe dl Marţian Lupaş. "Vreau să dovedesc că se poate!" "De ce am candidat pentru funcţia de primar, de ce am dorit să ajung la conducerea comunei? Acum e uşor de răspuns la întrebare, însă acum trei-patru ani a fost dificil. Nu de muncă şi efort mă temeam, ci de lupta care trebuia dusă cu starea de spirit a cetăţenilor, cu convingerea cuibărită în sufletul şi în mintea alegătorilor cum că în comuna noastră nimeni dintre cei ajunşi la conducere nu lucrează în folosul obştii şi al cetăţenilor, ci numai în interes personal. Din păcate, exemplele nu lipsesc şi le ştie tot lăzureanul. Or, eu vreau să conving că, dimpotrivă, pe lângă ambiţia mea personală de a lăsa ceva în urmă, şi anume că fiecare proiect şi plan, fiecare acţiune şi lucrare sunt pentru toţi şi în folosul fiecăruia: că este modernizare de drum sau stradă, construcţie de rigolă sau podeţ, reabilitare de şcoală sau cămin. Am vrut să dovedesc că se poate şi iată că astăzi am atât confirmarea rezultatelor concrete, cât şi redobândirea încrederii cetăţeneşti în conducerea administrativă, şi, la urma urmei, în viitorul localităţilor noastre. Pe ce mă bazez când spun acestea? În primul rând pe noua dorinţă a gospodarilor de a-şi amenaja şi înfrumuseţa casa, dar mai ales şi mai profund pe realitatea că a început un proces de repopulare a satelor prin revenirea fiilor şi nepoţilor la casele părinteşti, la terenurile din proprietate", ne spune edilul-şef al comunei, însoţindu-ne prin fiecare dintre satele comunei. Schimbarea a început de la Primărie Aspectul insalubru al clădirii Primăriei din urmă cu doar trei ani, cu tavanul spart, cu tencuiala căzută, pereţii coşcoviţi, cu parchetul înnegrit şi ros, cu uşi şi ferestre prin care sufla vântul, ne apare astăzi total schimbat, dovada simţului gospodăresc şi a recondiţionării întregii clădiri fiind evidentă peste tot. Culoare gresiate şi faianţate, sălile cu termopane şi parchet nou, dotarea cu calculatoare - vreo opt la număr, cu fax şi imprimante, dar şi şarpantă renovată şi pereţi tencuiţi şi rezugrăviţi sunt câteva din schimbările ultimului an. "Mai avem câteva încăperi de amenajat, inclusiv cea pentru centrala termică, grupul sanitar, magazii şi curtea în ansamblul ei, cât şi amenajarea sălii de consiliu şi a sediului poliţiei", precizează primarul. Drumuri înecate în noroaie şi praf Prima problemă asupra căreia noul primar şi-a concentrat atenţia a fost starea drumurilor. "Toate drumurile comunale, desigur şi uliţele satelor, erau într-o stare jalnică. Atunci când ploua, drumurile, care nu erau nici măcar pietruite, erau impracticabile, iar oameni şi căruţe "înotau" efectiv în noroaie. Când era vreme bună, praful se aşeza peste tot, inclusiv în case, pe haine şi mobile, creând chiar probleme de sănătate", ne dezvăluie primul gospodar al comunei. Acesta consideră că printre motivele pentru care sătenii luau calea oraşului, părăsindu-şi casele şi acareturile, erau tocmai noroaiele şi praful, împreună cu lipsa oricărei perspective de schimbare. Rigole betonate şi flori în balcoane Aşa a început marea şi importanta acţiune a împietruirii drumurilor comunale şi apoi a modernizării lor prin asfaltare, astfel că acum satele Hinchiriş, Lazuri şi Băleni sunt legate de şoseaua naţională prin drumuri asfaltate. "Zilele acestea facem tronsonul de la Cusuiuş la Cucuceni, astfel încât Cusuiuş va fi legat de toţi vecinii prin asfalt. Am avut o investiţie mare, de 68 de miliarde lei, modernizând 6,4 km, şi mai avem acum în lucru 1,4 km de drum, ceea ce înseamnă că 80 la sută din arterele comunale sunt modernizate, lucrarea constând în turnarea de covor asfaltic şi strat de uzură", ne spune primarul Lupaş. O atenţie deosebită a fost acordată străzilor, pe o lungime de circa 3 km, care, în iarnă, au fost împietruite şi tasate în condiţii foarte bune. De asemenea, în aceste zile s-au primit banii pentru construcţia unui pod de 13 m lungime, la Cusuiuş, peste Valea Mare. În fază de proiect pentru modernizare mai rămâne 1,4 km de drum, între Cusuiuş şi Sudrigiu, şi cu acesta lucrarea de modernizare a drumurilor comunale poate fi considerată încheiată. Nu putem însă încheia acest capitol fără a remarca atenţia pe care Primăria o dă aspectului stradal, urmărind nu doar asfaltarea drumului, ci şi construirea de rigole betonate, trainice, cu trotuare şi spaţii pentru flori. Se poate spune că, în sate, mai ales în Cusuiuş, este sesizabilă o adevărată competiţie în amenajarea de ronduri de flori în faţa caselor şi în creşterea de flori în balcoane, la stradă. O bilă albă la capitolul curăţenie Primul gospodar al comunei are un evident motiv de bucurie constatând că, pe zi ce trece, comuna câştigă la capitolul curăţenie. Gunoaiele şi resturile menajere, cauciucurile şi masele plastice, mai ales peturile, au început să dispară de pe străzi şi şanţuri, de pe câmpuri şi cursuri de ape. "Avem contract cu firma de salubrizare din Ştei, Solceta, care ridică săptămânal sacii cu gunoaie de la porţile caselor. Pot spune că peste 80 la sută dintre cetăţeni au contracte de salubrizare, făcâdu-se astfel dovada că lăzurenii se învaţă cu ordinea şi curăţenia", crede Marţian Lupaş. Decolmatarea văilor O acţiune cu efecte benefice mai ales în timpul ploilor abundente, pentru prevenirea inundaţiilor, constă în decolmatarea şi recalibrarea cursului văilor şi chiar pâraielor, acţiune ce se cere înţeleasă de toţi proprietarii de terenuri, inclusiv de cei din Băleni. În prezent, se află în lucru decolmatarea Văii Mari, pietrişul degajat folosindu-se la întreţinerea drumurilor. E momentul reabilitării şcolilor Cei 150 de elevi ai comunei învaţă în şcoli cu clasele I-VIII din Lazuri şi Hinchiriş şi cu clasele I-IV din Băleni şi Cusuiuş. Preşcolarii au grădiniţe în fiecare sat. Din păcate, la nivelul conducerii şcolii, se constată un oarecare dezinteres combinat cu lipsa de iniţiativă, rezultatul fiind o stare de curăţenie precară. Primăria va căuta şi va reuşi, ne asigură primarul, să îmbunătăţească starea lucrurilor şi instituţia şcolară să devină exemplu şi etalon. "Deja avem proiect de modernizare la şcoala din Lazuri, unde vom mai construi trei săli de clasă, grupuri sanitare moderne, încălzire centrală etc., lucrări ce se vor adăuga reparaţiilor în valoare de un miliard, executate anul trecut, schimbarea acoperişului, montarea de uşi şi ferestre termopane. "La grădiniţa din Hinchiriş vrem să schimbăm acoperişul. S-au luat măsuri pentru asigurarea apei la robinet în fiecare şcoală, iar până la începutul anului şcolar vom igieniza şcolile şi vom amenaja grupurile sanitare", concluzionează interlocutorul nostru. * În Hinchiriş, introducerea iluminatului stradal a ajuns la final, iar în această lună se va încheia şi în Băleni, astfel că întreaga comună va fi iluminată corespunzător. * La Dispensarul Medical a fost construit acoperiş nou. Pe lângă cabinetul medicului de familie va fi înfiinţat şi un cabinet stomatologic. * O preocupare actuală a primarului este amenajarea accesului spre păşunile comunale. Există bani din autofinanţare, iar lucrarea stă să înceapă. Proiectele primarului * Realizarea alimentării cu apă a comunei în baza unui proiect deja existent; * Înlăturarea efectelor alunecării de teren de la Hinchiriş şi consolidarea terenului. * Introducerea gazului în comună, magistrala trecând doar la 250 m de satele comunei. * Canalizarea comunei.