Având o suprafaţă de 5230 ha, comuna Măgeşti este alcătuită din şapte sate: Măgeşti, Butan, Cacuciu Nou, Dobricioneşti, Gălăşeni, Josani şi Ortiteag, cu o populaţie de 2.867 locuitori (93 la sută români, 5 la sută maghiari, 1-2 la sută romi şi alte naţionalităţi). Dacă Gălăşeni tinde spre zona împădurită a masivului Piatra Craiului, celelalte sate îşi au vatra în lunca Crişului Repede sau chiar pe firul acestei ape, precum Ortiteag şi Cacuciu Nou. Depărtată cu kilometri buni de drumul marelui trafic internaţional - DN l - comuna Măgeşti a rămas izolată în sfera tradiţionalelor ocupaţii - cultivarea pământului şi creşterea animalelor, însă fără ca acestea să se adune cu zecile şi sutele de hectare ori de animale în ferme agricole sau zootehnice, ale căror producţii să depăşească sfera interesului local şi a cerinţelor familiale. Din păcate, comuna, cu toate satele aferente, a rămas, până în pragul anului 2000, într-o adâncă şi nemeritată neclintire, cu drumuri şi străzi desfundate de ploi ori încărcate de praf, cu clădiri publice neîntreţinute şi degradate, cu case şi gospodării părăsite, astfel că Măgeşti parcă devenise un loc pe care să-l ocoleşti sau unde să nu doreşti să locuieşti. În anul electoral 2000, locuitorii comunei Măgeşti şi-au ales un nou primar, reales şi în anul 2004, în persoana dlui Gavril Costa. "Mulţumirea cetăţeanului îmi este marea bucurie!" "Măgeşti este una dintre cele mai alese şi mândre comune, prin relieful şi frumuseţile naturale, prin gospodăriile bine orânduite, prin hărnicia şi bunul simţ al locuitorilor ei - ne spune primarul Gavril Costa, motivându-şi totodată hotărârea de a-şi îndeplini în totalitate programul electoral. Ei merită să aibă în casele lor, în satul în care locuiesc, dotările de infrastructură şi tehnico-edilitare care să conducă la anularea deosebirilor mari sau chiar mai mici dintre sat şi oraş, în ultimă instanţă la ridicarea nivelului de viaţă al cetăţenilor comunei. Acestei idei şi acestui scop le sunt subordonate toate hotărârile şi acţiunile mele, iar locuitorii satelor noastre sunt cei care judecă şi apreciază ce şi cât am făcut. Bucuria şi mulţumirea pe care le citesc pe faţa şi în ochii cetăţeanului reprezintă calificativul la superlativ pentru activitatea mea în folosul obştei", conchide primarul. Despre ce s-a făcut în aceşti ani sub conducerea primarului Gavril Costa aveam să ne convingem la faţa locului, trecând prin fiecare localitate din cele şapte şi luând aminte la noul care schimbă structural vechea imagine şi stare a comunei. Iar dacă e să luăm în considerare elementul principal, de esenţă, al schimbărilor, sigur este vorba în primul rând de infrastructura comunei, cu toate elementele ei. De la duleu la... drum modernizat Starea drumului este prima măsură ce determină calitatea vieţii sociale, motiv pentru care noua administraţie a comunei a pornit la recondiţionarea căilor rutiere comunale. "Dacă până în anul 2.000 singurul drum asfaltat era între Măgeşti şi Cacuci, pe 1,5 km, în momentul de faţă toate drumurile comunale ale Măgeştilor sunt asfaltate. O singură excepţie, Dobricioneşti - Gălăşeni, de 3,9 km, pentru care avem întocmit studiul topografic. Mai avem în lucru drumul de la Măgeşti şi Gălăşeni, de 6 km, pe care îl vom asfalta în septembrie a.c., şi drumul dintre Cacuciu Nou şi Cacuciu Vechi, de 1,6 km, care urmează să fie asfaltat în aceste zile", precizează edilul şef al comunei, deosebit de bucuros de trecerea căilor rutiere de la starea de... duleu la cea de drum modernizat. Doar 6 km în loc de 15 km Cea mai dificilă şi costisitoare lucrare o reprezintă drumul de la Măgeşti la Gălăşeni. Pentru a se ajunge în acest sat, trebuia fie să faci un ocol de 15 km, fie să mergi doar cu căruţa sau tractorul. Altfel nu era chip. Reconstrucţia şi modernizarea drumului constă în schimbarea pe alocuri a traseului, în taluzare în piatra muntelui, în pietruirea masivă a fundaţiei şi compactare, în executarea a 79 de curbe şi 19 refugii, întrucât carosabilul are lăţimea doar de 3 m. În centrul satului, pentru a atenua o pantă prea mare, drumul trebuie înălţat cu 1,2m. "Însă, odată terminată lucrarea, ea va reprezenta mândria comunei, ca să nu mai vorbim de locuitorii din Gălăşeni, şi va asigura accesul confortabil, cu autoturismele, în această zonă de munte deosebit de pitorească, deschisă de-acum turismului montan şi agroturismului", consideră primarul Gavril Costa. Uliţele noroite au devenit străzi asfaltate O trecere prin satele comunei Măgeşti îţi va releva o stare de excepţie: că nu mai există uliţe în vechea accepţiune a cuvântului. Noroiul şi praful au fost înlocuite de carosabilul asfaltat sau chiar betonat, precum această... stradă din Butani (foto). Alte trei uliţe sunt asfaltate în Dobricioneşti. "În acest an vom mai asfalta şase drumuri în celelalte sate, astfel că, din totalul de 14 uliţe, ne vor mai rămâne doar patru, pentru care sperăm să asigurăm fonduri într-un viitor apropiat", mai precizează dl primar. Decolmatarea văilor Dacă asfaltezi uliţa, dacă modernizezi drumul, e bine, e chiar foarte bine, dar nu-i destul. Cetăţeanul se obişnuieşte cu binele şi vrea mai mult. Unul din marile necazuri ale sătenilor comunei consta în revărsarea apelor şi inundarea terenurilor cultivate şi gospodăriilor de fiecare dată când ploua mai mult. Cauza? Colmatarea văilor pârâielor. "Şi astfel am început acţiunea decolmatării. Până în prezent, au fost decolmatate 4 km de văi în raza satelor Butani şi Măgeşti, avem în program decolmatarea a încă 4 km văi până la sfârşitul anului, la Josani şi Dobricioneşti, împlinind astfel această mare dorinţă a satelor noastre", ne spune primarul comunei. A început... alimentarea cu apă Proiectul comunei Măgeşti întocmit în baza Ordonanţei nr. 7 a Guvernului, privind alimentarea cu apă, a fost situat pe un foarte bun loc pe ţară - al 27-lea - obţinând 94 de puncte. "Am fost depunctaţi la capitolul agenţi economici, pentru că avem un număr restrâns. În fine, în 15 august am avut licitaţia lucrării pentru 5 localităţi - Ortiteag, Butan, Măgeşti, Josani şi Dobricioneşti - în valoare totală de 30 miliarde lei, reţeaua va fi în lungime de 16 km, va avea două foraje la 150 m adâncime, bazin de captare de 100 mc, staţie de pompare şi de clorinare, ce va deservi 2.300 de locuitori. Dacă la Cacuciu Nou există alimentare cu apă din 1996, pentru Gălăşeni am reuşit captarea a patru izvoare de suprafaţă care acumulează 60.000 litri apă în patru bazine din fibră de sticlă, asigurând apa pentru 67 gospodării. Una peste alta, putem spune că 96 la sută dintre locuitorii comunei vor fi alimentaţi cu apă de la reţea, ceea ce reprezină un alt argument pentru modernizarea localităţilor noastre", argumentează primarul. Urmează canalizarea Sigur că unde există reţea de alimentare cu apă, este necesară şi canalizarea. De altfel, nici nu se poate concepe o localitate modernă, civilizată, fără să dispună de posibilitatea colectării apelor menajere şi gospodăreşti şi conducerea lor la staţia de epurare. Există întocmit în acest sens studiu topografic şi vizăm realizarea studiului de fezabilitate încă în acest an. Primarul Gavril Costa apreciază că aceste dotări ale comunei Măgeşti vor fi posibile până în anii 2009 - 2010. Elevii vin cu microbuzul, nu mai merg cu autobuzul Modernizarea comunei Măgeşti, în principal a drumurilor şi străzilor, influenţează benefic situaţia şcolară a copiilor satelor. Dacă pâna acum era sesizabilă o intensă navetă, cu autobuzul, a elevilor ciclului gimnazial spre şcoli din Aleşd, în acest an şcolar, pentru prima dată în viaţa şcolii, clasa a V-a va funcţiona cu două clase paralele, respectiv cu 50 de elevi. Elevii ciclului gimnazial vor fi transportaţi, dus-întors, la şcoala cu clasele V-VIII din Măgeşti, cu microbuzul destinat lor, aflat în întreţinerea primăriei. Conducerea comunei este încrezătoare în creşterea numărului copiilor, prin repopularea satelor datorită noilor condiţii de viaţă. În acest sens, primarul din Măgeşti mai dispune de un argument: începând cu anul 2002, sporul natural nu a mai înregistrat fluctuaţii spre valori negative. În fiecare din cele şapte sate ale comunei există şcoli cu clasele I-IV şi grădiniţe. În funcţie de starea lor şi de posibilităţi, acestea au fost supuse reparaţiilor capitale - la Ortiteag, Butan şi Josani - lucrărilor de recondiţionare şi întreţinere. Şcoala cu personalitate juridică din Măgeşti este nouă în totalitate şi dotată cu tot ce este necesar unei şcoli moderne. Dezvoltarea durabilă, în 70 de obiective "La această oră, dispunem de Planul de Dezvoltare Durabilă a comunei Măgeşti, în care sunt cuprinse 70 de obiective identificate în cuprinsul comunei şi care urmează să fie realizate în următorii cinci ani. Împreună cu consilierii locali am consultat un mare număr de cetăţeni ai comunei, specialişti în diferite domenii, Planul fiind apreciat ca una dintre cele mai bune astfel de lucrări din Bihor", afirmă primarul Gavril Costa. Printre obiective: x. Modernizarea drumurilor comunale x. Alimentarea satelor cu apă prin reţea x. Canalizare şi staţie de epurare x. Locuri de joacă pentru copii x. Crearea unui parc industrial pe două hectare x. Construirea unei baze sportive x. Cămine culturale noi sau reconstrucţia celor existente x. Înfiinţarea unui centru de afaceri x. Construirea unui complex administrativ - Primărie, poliţie, remiză PSI