Situată pe Drumul European 69, comuna Pocola este aşezată la o distanţă de 56 kilometri de Oradea şi la 6 kilometri de Beiuş, între apele Valea Roşiei, Valea Pocolei şi Crişul Negru. Întreaga comună are o suprafaţă de 2527 ha şi este una dintre cele mai mici comune din Bihor, cu o populaţie de aproape 2000 de locuitori. Pocola este prima localitate din depresiunea Ţării Beiuşului, având, din punct de vedere administrativ, ca şi centru de comună, patru sate aparţinătoare: Petrani, Feneriş, Sânmartinul de Beiuş şi Poietari. Edilul şef al comunei, Ioan Maşcaş, se află de zece ani la cârma acesteia, la al treilea mandat. Unul dintre principalele sale obiective este ca zona pe care o conduce să reprezinte un punct de reper pentru investitori, dar şi pentru turişti. Sediul primăriei, amenajat modern Printre primele obiective, de la instalarea în funcţie, ale primului gospodar al comunei, Ioan Maşcaş, s-au aflat realizarea iluminatului public, infrastructura, alimentarea cu apă şi spaţiile de agrement. “Am vrut să cuprindem în strategia de dezvoltare a comunei cât mai multe aspecte. Astfel, priorităţile noastre au fost atât drumurile şi iluminatul stradal, cât şi instituţiile de învăţământ sau spaţiile de agrement”, a precizat primarul comunei Pocola. În ultimii ani, sediul Primăriei a fost reabilitat şi amenajat modern, anual alocându-se circa 50 de milioane de lei vechi pentru execuţia unor lucrări de modernizare: dotare cu mobilier, montare de geamuri termopan, zugrăveli, gresiat, faianţat etc. Primăria este dotată cu echipamente IT, întreg personalul deţinând permisul european de conducere a calculatorului. Un alt obiectiv important al edilului-şef al comunei Pocola a fost în reabilitarea drumurilor. "În ultimii ani, am reuşit să reabilităm drumurile comunale, în proproţie de 50 la sută, prin execuţia unor lucrări de plombări şi asfaltări. În prezent, sunt asfaltate drumurile de acces în fiecare sat, din anul 2000 fiind alocate circa trei miliarde lei vechi pentru reabilitarea drumurilor comunale", ne-a declarat primarul Ioan Maşcaş. Anul trecut a fost reabilitat un tronson de 300 de metri de stradă, în Petrani, lucrare ce a necesitat o investiţie de 650 milioane lei vechi. În 2006, s-au alocat 1,5 miliarde de lei vechi pentru reabilitarea drumurilor comunale din Pocola, pe o lungime de 700 de metri. Lucrarea se află în prezent în derulare şi urmează să fie finalizată anul următor. Alimentarea cu apă, printre obiectivele principale Iluminatul public a fost un alt obiectiv important pentru autorităţile locale. Începând din anul 2000, au fost montate în fiecare sat corpuri de iluminat, lucrare care s-a ridicat la valoarea totală de circa 50 de milioane de lei vechi. Anul trecut a fost dată în folosinţă şi o staţie de tratare a apei în Pocola şi o reţea de alimentare cu apă prin fântâni stradale, în trei dintre satele comunei: Pocola, Petrani şi Feneriş, proiect ce a necesitat o investiţie de 600 de milioane de lei vechi, cu bani de la Guvern. Lucrarea a fost finalizată în acest an, când a fost continuată lucrarea prin extinderea cu alţi doi kilometri de reţea de alimentare cu apă în satul Poietari. Din 2007, primul gospodar al comunei intenţionează să implementeze un proiect pentru introducerea reţelei de canalizare în toate cele cinci sate. Solicitările de restituire a terenurilor, 781 la număr, au fost soluţionate integral. Colectarea deşeurilor menajere, efectuată de o societate beiuşană, a suferit modificări pozitive odată cu montarea de coşuri stradale în centrul de comună. Populaţia comunei, predominant ortodoxă, dar şi de alte confesiuni, greco-catolică şi neoprotestantă, are la dispoziţie nici mai mult, nici mai puţin de şapte biserici, dar şi case de rugăciuni. Un diferend rămas nerezolvat este biserica greco - catolică din comună, a cărei proprietate este revendicată de două culte: ortodox şi greco-catolic. Comuna, reprezentată la spectacolele de muzică populară din judeţ Asistenţa medicală pentru locuitorii comunei este asigurată printr-un cabinet medical de familie, deservit de un medic şi o asistentă, şi printr-o farmacie. De asemenea, în prezent, se află în curs de amenajare şi dotare un cabinet stomatologic, spaţiul în care acesta va funcţiona fiind pus la dispoziţie de primăria comunei, chiar în incinta acesteia, care urmează să fie dat în folosinţă la începutul anului viitor. În ceea ce priveşte procesul de învăţământ, copiii din comună au la dispoziţie patru grădiniţe, trei şcoli cu clasele I-IV în fiecare sat, plus o şcoală cu clasele I-VIII în centrul de comună. Unitatea de învăţământ din comuna Pocola este dotată cu un laborator de informatică, racordat la reţeaua Internet, şi cu un modern parc de joacă pentru copii. Anual, primăria alocă între 100 şi 150 de milioane de lei vechi pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente igienizări, zugrăveli etc., inclusiv alimentarea cu lemne de foc pentru sezonul friguros. Edilul-şef al comunei intenţionează ca, din anul următor, să pună în aplicare un proiect de execuţie a unor reparaţii capitale în Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Pocola. În centrul de comună există o bibliotecă, iar în fiecare sat, câte un cămin cultural, anual fiind aici efectuate lucrări de întreţinere suportate din fondurile primăriei. Un copil de 9 ani reprezintă comuna la spectacolele de muzică populară organizate pe plan local sau cu diverse ocazii în judeţul Bihor. Pocola - "mica Spanie" Suferind numeroase metamorfozări de-a lungul timpului, aşezarea a devenit în zilele noastre o comună mică, dar cochetă, remarcându-se, astăzi, printr-o extinsă crescătorie de căpşuni, pe o suprafaţă de 7,85 hectare, dată în folosinţă anul trecut, care asigură locuri de muncă sezoniere pentru numeroşi tineri şi adulţi din toate cele cinci sate, care reuşesc să îşi rotunjească astfel veniturile familiale. Alte 50-60 locuri de muncă pentru localnici sunt asigurate în alte domenii de activitate, oferite de agenţii economici din zonă, ale căror societăţi sunt axate pe colectarea şi prelucrarea ciupercilor, panificaţie, vopsitorie auto, materiale de construcţii. Pentru dezvoltarea economică a localităţilor comunei, implicit, pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei, administraţia locală este dispusă să colaboreze cu eventualii investitori, oferind anumite facilităţi, printre care: suport logistic şi consultanţă, scutiri de taxe şi impozite în temei legal, concesionari de terenuri şi clădiri, infrastructură de calitate etc. Comuna dispune, de asemenea, de pensiuni, un centru turistic, cabane, trasee turistice, iar în ceea ce priveşte investiţiile, se are în vedere construirea unui teren de tenis, a unuia de baschet şi de golf. Unul dintre punctele de atracţie turistică ale zonei este o rezervaţie de dolomit existentă în comună. Apicultura şi cultura melcilor ar fi alte două potenţiale domenii de activitate aducătoare de venit, care ar putea "surâde" unor investitori. Proiecte de viitor Primul gospodar al comunei intenţionează ca, din anul următor, să demareze un proiect de introducere a unei reţele de canalizare, în centrul de comună şi pe parcurs în gospodăriile din toate satele. Proiectul lucrării, a cărui valoare se ridică la circa cinci miliarde de lei vechi, va fi unul dintre obiectivele principale ale autorităţii locale anul viitor, când va solicita o finanţare din bani europeni în acest sens. Un alt proiect de viitor al Primăriei Pocola este racordarea instituţiilor publice şi gospodăriilor comunei la reţeaua de gaz, care va ajunge în apropierea comunei în anul 2007. Un alt proiect vizat de edilul şef al comunei este modernizarea iluminatului public în centrul de comună. Primarul Ioan Maşcaş intenţionează, de asemenea, să dispună continuarea execuţiei lucrărilor de asfaltare a drumurilor din toate satele. O comună reclădită din “iad” Prima atestare documentară a localităţii Pocola datează din secolul al XV-lea, din anul 1442, când, după părerea istoricului Iako Zsigmond, comuna Pocola era cunoscută sub numele de Alsolmos. Iako Zsigmond susţine că localitatea Alsolmos (Şoimuşul de Jos) a fost asimilată cu localitatea Pocola (Pokola), fără a menţiona o dată exactă în acest sens. În legătură cu numele localităţii, care în maghiară ar însemna “iad”, s-a păstrat şi o legendă în rândul localnicilor. Aceasta spune că în localitate, aşezată la confluenţa râurilor Valea Roşiei şi Crişul Negru, existau mult stufăriş şi mlaştini, nefiind prielnică pentru locuit. Denumirea de astăzi a comunei se referă la faptul că în timpul Imperiului Austro-Ungar soldaţii maghiari ar fi găsit aici o colonie de leproşi, care aveau credinţa că în Valea Roşiei se vor vindeca. Potrivit legendei, soldaţii, în momentul au ajuns în zonă, ar fi exclamat "Pokol", care a rămas numele satului până în ziua de astăzi. Se mai spune că autorităţile habsburgice ar fi adus aici, de-a lungul anilor, mulţi leproşi din toate părţile imperiului, transformând locul într-un lagăr al celor suferinzi de această boală.