În perioada 6-9 mai, Biserica Baptistă Maranata din Beiuș a găzduit o expoziție intitulată „Muzeul Bibliei”. „Muzeul Bibliei”, un brand înregistrat ca atare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), reunește cea mai mare și variată colecție de biblii din România, aceasta fiind rodul unui efort depus, pe parcursul mai multor decenii, de pastorul baptist timișorean Ionel Tuțac.

Provenit dintr-o familie baptistă – străbunicul lui a fondat comunitatea din satul lui natal, Coșteiu de Sus, comuna Margina (județul Timiș), iar tatăl său a fost pastor acolo în timpul comunismului, peste 30 de ani, Ionel Tuțac a urmat și el acest drum, absolvind Institutul Teologic Baptist din București (în 1993), precum și studii masterale și doctorale în teologie la Covington Theological Seminary, extensia din România (Lugoj), toate încununate cu titlul de Doctor în teologie obținut la Universitatea din București, în 2020. Ionel Tuțac și-a completat studiile la Facultatea de Jurnalistică-Sociologie din cadrul Universității Tibiscus (Timișoara), după care a urmat un curs postuniversitar de management la Universitatea de Vest din Timișoara.

Actualmente pensionar, pastorul Ionel Tuțac continuă să predice la Lugoj, orașul unde și-a desfășurat întreaga activitate pastorală. De-a lungul timpului, Ionel Tuțac a deținut funcții importante în cadrul comunității baptiste naționale și mondiale: secretar general al Uniunii baptiste din România, președinte al Comunității Baptiste Timișoara, membru al Consiliului Federației Europene Baptiste și al Consiliului Alianței Mondiale Baptiste. Cât privește activitatea socio-profesională a pastorului Ionel Tuțac aceasta a cuprins și realizarea de emisiuni tv, la Timișoara, implicarea didactică, prin predarea unor cursuri de misiologie și compoziție română, precum și scrierea unor volume de specialitate.

Din 2023, Primăria Municipiului Timișoara i-a pus la dispoziție un spațiu în partea centrală a orașului, loc unde Ionel Tuțac a amenajat Muzeul Bibliei, unul dintre reperele culturale și turistice ale urbei de pe Bega, care s-a alăturat astfel celorlalte destinații care expun colecții de biblii: Washington D.C., Londra, Amsterdam, Dallas, Ierusalim sau Houston. Dornic să ducă această colecție de carte sacră la cât mai mulți români, Ionel Tuțac a organizat expoziții la Timișoara, Curtici, Arad, Caransebeș, Șimleul Silvaniei, Jimbolia, Lipova, Sibiu, București și Oradea, iar numărul vizitatorilor a depășit o sută de mii.

La inaugurarea expoziției de biblii de la Beiuș a participat și primarul Gabriel Popa, el însuși fiu de preot, acesta declarându-se plăcut surprins de amploarea și profunzimea efortului din spatele acestei colecții și promițând că va vizita și muzeul de la Timișoara.

În calitate de gazdă a expoziției, Daniel Faina, pastor interimar la Biserica baptistă „Maranata”, a adresat mulțumiri tuturor celor prezenți, subliniind pasiunea și erudiția pastorului Ionel Tuțac.

Pe parcursul celor patru zile cât a fost deschisă gratuit publicului, sute de beiușeni au vizitat expoziția de biblii, printre aceștia fiind și numeroși elevi, care, însoțiți de profesori, au putut afla mai multe detalii despre cea mai importantă scriere creștină.

La finalul evenimentului inaugural de marți, 5 mai, i-am luat un interviu pastorului Ionel Tuțac, aflând detalii despre Muzeul Bibliei și mai ales despre expoziția de la Beiuș. Întrebat cum i-a venit ideea fondării acestei colecții, interlocutorul nostru a declarat că asta s-a întâmplat în urma vizitelor la Shrine of Book/Altarul Cărții din Ierusalim, unde sunt expuse Manuscrisele de la Marea Moartă (în 1991) și Societatea Biblică Americană (2001).

După cum declara Ionel Tuțac, Muzeul Bibliei deține peste 1500 de exemplare, în circa 120 de limbi și dialecte, dintre care aproape 850 au fost aduse și la Beiuș. Printre cele mai valoroase piese aflate în colecția sa, pastorul Tuțac a menționat: manuscrisul din secolul XIII, în latină, provenit din atelierul lui Mathurin, din care există doar 25 de exemplare, pagina din Biblia de la Veneția (1475), a doua tipărită în lume, pagina din Biblia de la Geneva (1537), două biblii în latină, din anii 1600, paginile din ediția King James (1611-1613), Biblia în limba olandeză, cu psalmii versificați și puși pe note muzicale, Evangheliarul Mitropolitului Gavriil Calimachi al Moldovei (1762), Biblia Congresului American, un exemplar al Bibliei duse pe Lună de astronautul Edgar Mitchell, la bordul navei spaţiale Apollo 14, bibliile în limba română de la Sankt Petersburg (1819) și Pesta (1873), Biblia de la Iași (1874), prima scrisă cu alfabet latin, Biblia Dumitru Cornilescu, ediția princeps (1921) și cea din 1931, două pagini din Biblia lui Șerban Cantacuzino, de la București (1688), Biblia Sfântului Sinod din 1914, Noul Testament al Sfântului Sinod (1920) sau Biblia Episcopului Andrei Șaguna (1856-1858).