NATO îşi deschide larg "aripile libertăţii" la Bucureşti
Summitul NATO va începe în această seară cu o cină în format restrâns, la care participă şefii delegaţiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise vor începe în dimineaţa zilei de 3 aprilie, când sunt programate să se desfăşoare Consiliul Nord-Atlantic şi Consiliul Parteneriatului Euro-atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie, se va desfăşura Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, va fi dedicată consiliilor NATO - Ucraina şi NATO - Rusia.
Un program încărcat
Summitul NATO de la Bucureşti se va desfăşura sub semnul "aripilor libertăţii". Acest concept a stat la baza realizării însemnelor distinctive ale reuniunii. Logo-ul summitului are la bază monumentul "Eroilor Aerului" din Piaţa Aviatorilor din Bucureşti şi, potrivit organizatorilor, îmbină tema "libertate şi rezistenţă în faţa încercărilor istoriei" cu elemente definitorii ale Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit organizatorilor summitului, logo-ul ales reliefează participarea activă a României în cadrul NATO. La summit vor participa aproximativ 3.000 de delegaţi, fiind confirmată deja participarea a 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 87 de oficiali cu rang de ministru. În perioada 1-3 aprilie va avea loc Transatlantic Forum "Conferinţa de la Bucureşti", organizată de German Marshall Fund, în cooperare cu MAE român şi cu Chatham House. "Conferinţa de la Bucureşti" va beneficia de prezenţa unui număr de 275 de participanţi din 34 de ţări, dintre care nouă şefi de stat printre care Traian Băsescu, Hamid Karzai (Afganistan), Mihail Saakaşvili (Georgia), Valdis Zatler (Letonia) şi Toomas Hendrik Ilves (Estonia). Premierul Călin Popescu Tăriceanu a confirmat participarea la Conferinţă, el urmând să rostească un discurs în această dimineaţă. Printre oficialii de rang înalt a căror prezenţă a fost confirmată se numără secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele Comisiei de forţe strategice din Camera Reprezentanţilor, Ellen Tauscher, ministrul de Externe al Armeniei, Vartan Oskanian, premierul croat Ivo Sanader, premierul Canadei, Stephen Harper, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Turciei, Ali Babacan, şi Boris Tarasiuk, membru al Radei ucrainene.
La eveniment sunt aşteptaţi 24 de miniştri şi parlamentari, printre care şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Adrian Cioroianu. Printre participanţi se vor număra şi 40 de şefi de institute de cercetare şi organizaţii. Preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, în calitate de gazde, vor avea numeroase întâlniri bilaterale cu şefii de stat şi de guvern care vor participa la summitul NATO, printre care cu George W. Bush, Angela Merkel şi Hamid Karzai.
Întâlnirea preşedintelui Băsescu cu George W. Bush va avea loc la vila de protocol de la Neptun. Preşedintele SUA. Bush a sosit la Bucureşti aseară, el urmând să se deplaseze astăzi la Neptun. Cei doi preşedinţi vor reveni la Bucureşti în cursul serii. Întâlnirea liderului de la Casa Albă cu premierul Tăriceanu este programată să se desfăşoare la Palatul Parlamentului, în ultima zi a summitului. Preşedintele american va fi însoţit la summitul NATO de la Bucureşti de secretarul de stat, Condoleezza Rice, şi de secretarul Apărării, Robert Gates. Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a cărui delegaţie va fi formată din 45 de persoane, are de asemenea programate întâlniri bilaterale atât cu premierul, cât şi cu preşedintele României. Potrivit programului provizoriu, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, are programată o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu.
Principalele puncte pe agenda summitului sunt: extinderea, operaţiunile NATO aflate în curs, problema parteneriatelor şi provocările secolului al XXI-lea. Summitul NATO de la Bucureşti ar putea fi ocazia ca trei state balcanice - Croaţia, Macedonia şi Albania - să primească invitaţia de aderare. Participanţii la summit vor discuta despre provocările cu care se confruntă NATO în secolul al XXI-lea, printre acestea figurând securitatea energetică, cyber defence şi apărarea antirachetă. Liderii ţărilor NATO vin la Bucureşti cu multe diferende şi cu perspectiva unor decizii dificile asupra unor subiecte care îi divizează pe aliaţi de mult timp - printre ele, operaţiunile din Afganistan, extinderea sau sistemul defensiv antirachetă.
Desfăşurare de forţe grandioasă
Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire din Europa şi a doua ca mărime din lume, construită în timpul regimului Nicolae Ceauşescu, va găzdui cel mai mare eveniment organizat vreodată de România şi cel mai mare summit din istoria NATO, desfăşurat sub logo-ul "Aripile libertăţii". Şefii delegaţiilor prezente la summitul NATO se vor deplasa cu 69 de limuzine Mercedes, în timp ce alte 396 de autoturisme Ford vor fi folosite pentru restul membrilor delegaţiei. Dintre cele 396 de autoturisme Ford, care vor fi utilizate pentru deplasarea miniştrilor şi a celorlalţi oficiali, 69 sunt microbuze "unu plus opt" - Ford Transit.
Autoturismele au fost puse la dispoziţia organizatorilor de către cele două companii, care au sponsorizat astfel organizarea summitului. Sponsorizarea a constat din punerea autoturismelor la dispoziţia organizatorilor timp de două săptămâni, plata asigurării, înmatricularea şi pregătirea şoferilor, care sunt români şi provin de la SPP, MAp, MIRA, SRI, STS şi Camera Deputaţilor. Toate autoturismele cu care se vor deplasa şefii delegaţiilor sunt blindate. Organizatorii au pregătit pentru delegaţiile oficiale 17 trasee de transport aeroport - hotel, hotel - Palatul Parlamentului, Palatul Parlamentului - locuri evenimente culturale, dar şi un traseu între Palatul Parlamentului şi Cercul Militar Naţional, unde se va desfăşura Forumul Transatlantic. Alte zece trasee au fost stabilite pentru jurnalişti, în total urmând să fie utilizate 440 de autobuze, microbuze şi autospeciale pentru bagaje. Bucureştiul va fi, în perioada summitului NATO, unul dintre cele mai sigure oraşe din lume, autorităţile cu responsabilităţi în domeniul siguranţei naţionale luând măsuri deosebite pentru securizarea traseelor şi locaţiilor care vor fi folosite de participanţii la reuniune. Măsurile de securitate în perioada summitului NATO vor fi asigurate de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Serviciul Român de Informaţii (SRI), Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) şi Ministerul Apărării (MAp). Misiunile acestora sunt stabilite de Comandamentul naţional pentru securitatea summitului NATO (care cuprinde şi reprezentanţi ai celor cinci instituţii), a cărui activitate este coordonată de SPP. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat, la propunerea SRI, ridicarea nivelului de alertă teroristă de la albastru (precaut) la galben (moderat), ceea ce înseamnă că există risc general de producere a unor atentate teroriste şi se estimează că un atentat este posibil, motiv pentru care măsurile luate sunt speciale, inclusiv în ceea ce priveşte colaborarea între instituţiile statului. Pentru summitul NATO au fost detaşaţi în Bucureşti peste 3.800 de lucrători ai MIRA, dintre care 900 de poliţişti, 2.800 de jandarmi, o sută de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi poliţişti de frontieră. Cei 900 de poliţişti detaşaţi au început misiunile săptămâna trecută, urmând ca în 5 aprilie, după încheierea acţiunii, să se întoarcă în judeţele de unde au fost detaşaţi. Aceştia vor asigura securitatea pe traseul de deplasare a delegaţiilor oficiale, vor însoţi delegaţiile oficiale şi vor asigura ordinea în zonele de desfăşurare a summitului. Poliţiştii detaşaţi sunt cazaţi în campusul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". De asemenea, Statele Unite şi NATO asigură misiune de poliţie aeriană pe durata summitului NATO, printre avioanele implicate figurând F15 Strike Eagle staţionate în Marea Britanie şi F-16 de la baza de la Aviano, Italia. Delegaţiile participante la summitul NATO vor merge pe un culoar securizat de la Aeroportul "Henri Coandă" până la Palatul Parlamentului. Pe culoarul securizat de deplasare a delegaţiilor oficiale şi pe străzile adiacente zonei de securitate circulaţia va fi închisă, iar şoferii nu vor putea parca maşinile în aceste zone. De asemenea, traficul pe canalele navigabile din judeţul Constanţa va fi sistat, azi, 2 aprilie. În perioada summitului, vor fi anulate mai multe curse care ar fi trebuit să aterizeze sau să decoleze de pe Aeroportul "Henri Coandă" Otopeni. Între 2 şi 4 aprilie, toate unităţile de învăţământ din Capitală vor avea liber, cursurile urmând să fie recuperate conform calendarului stabilit de fiecare instituţie de învăţământ în parte. Ministerele Apărării, Internelor, Sănătăţii şi Academia Română se vor mobiliza pentru a asigura echipa responsabilă cu asistenţa medicală pentru participanţii la summitul NATO, iar Serviciul de Ambulanţă şi SMURD vor aduce în Capitală sute de echipaje din întreaga ţară.
Pentru asistenţa prespitalicească vor funcţiona 15 cabinete medicale la locul de cazare a delegaţiilor oficiale, precum şi peste 60 de ambulanţe şi maşini cu medic de urgenţă, pentru a suplini asistenţa de urgenţă a Serviciului de Ambulanţă al municipiului Bucureşti (SAMB) şi SMURD. Este vorba despre ambulanţe pentru urgenţe de tip B şi despre ambulanţe pentru reanimare de tip C, care vor fi repartizate serviciilor de ambulanţă şi unităţilor SMURD.
Tot pentru situaţii de urgenţă, la sediul Palatului Parlamentului, unde vor avea loc lucrările summitului, vor fi în permanenţă prezente elicoptere medicale specializate ale MIRA, MAp şi SMURD. În cazul în care unui demnitar i se face rău, în doar câteva minute o echipă medicală poate ajunge la locul incidentului, iar primul ajutor poate fi acordat la locul de cazare, în sala de mese sau în spaţiile unde au loc lucrările summitului. Asistenţa preventivă - cea de-a doua componentă a asistenţei medicale pentru membrii delegaţiilor participante la summitul NATO - vizează verificarea modului în care se manipulează, se prepară şi se serveşte hrana pentru membrii delegaţiilor oficiale. Aceasta va fi asigurată de Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă al Academiei Române, în colaborare cu Inspecţia Sanitară de Stat, care vor realiza şi controale în toate cele şapte hoteluri în care vor fi cazaţi delegaţii. Peste o mie de persoane care vor lucra în sistemul de catering (servirea şi deservirea participanţilor) au fost deja supuse unor controale medicale specifice. Mâncarea pe care o vor servi participanţii la summit va fi controlată zilnic, fiind recoltate probe şi efectuate teste de laborator. Din fiecare sortiment de mâncare servită la summit vor fi păstrate probe pentru 48-72 de ore.
Repere ale relaţiei România - NATO, după aderare
În anii '90, aderarea la NATO a devenit pentru România un obiectiv major de politică externă, asumat, cel puţin la nivel declarativ, de toate guvernele care s-au succedat în acea perioadă. România a semnat în 1995 programul Parteneriatului pentru Pace, iar în 1997, la summitul de la Madrid, a fost nominalizată în contextul continuării procesului de lărgire după invitarea în NATO a Cehiei, Ungariei şi Poloniei. În 1999, la summitul Alianţei de la Washington, România şi Slovenia au fost nominalizate în fruntea listei statelor candidate pentru admiterea în NATO, liderii Alianţei Nord-Atlantice stabilind un "Plan de Acţiune pentru Aderare".
Cu ocazia summitului de la Praga, desfăşurat în 21 - 22 noiembrie 2002, a fost adresată României, ca şi altor şase state, invitaţia de a deveni membră NATO. În 1 martie 2004, preşedintele Ion Iliescu a promulgat legea pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, după ce actul fusese adoptat de Parlament. Ceremonia de primire în NATO a celor şapte noi membri, între care şi România, a avut loc la 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles. Armata Română avea, la acel moment, un efectiv de 93.000 de militari activi şi de 100.000 de rezervişti. Mai mult de 1.500 de militari români luau parte la misiuni de stabilizare şi de menţinere a păcii în Irak, Afganistan, Kosovo şi Bosnia. La finele lunii mai 2004 a avut loc primul exerciţiu NATO la care România a participat în calitate de membru al Organizaţiei: 12 ofiţeri şi subofiţeri români s-au deplasat în Italia, la exerciţiul "Allied Action 2004", în care a fost testată activarea unui comandament al Forţei de Răspuns a NATO şi s-au făcut antrenamente pentru conducerea unei operaţiuni de răspuns la criză. La 28 iunie 2004, România a fost inclusă în premieră într-un proiect NATO, care viza realizarea unui sistem de supraveghere terestră de către companii din Germania, Italia, Franţa, Spania, Canada şi SUA. CN Romarm şi Galileo Avionica, filială a Grupului Finmeccanica din Italia, reprezentantă a consorţiului TIPS (Transatlantic Industrial Proposed Solution), au semnat un memorandum de participare a societăţilor româneşti la realizarea proiectului. În decembrie 2004, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, care au căzut de acord asupra creşterii rolului asumat de NATO în Irak şi Afganistan şi asupra menţinerii angajamentelor în Balcani. În ianuarie 2005, Bucureştiul a răspuns pozitiv unei solicitări NATO de a face o donaţie de armament forţelor armate irakiene. România oferea armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de puşti cu lunetă şi 100 de lansatoare de rachete. La 14 februarie 2005, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Kremlin, căruia i-a spus că, dacă se va decide amplasarea unor baze NATO pe teritoriul României, aceasta nu va reprezenta un gest de ostilitate faţă de Rusia. Preşedintele Băsescu i-a spus omologului său rus că România va fi de acord cu o astfel de decizie de amplasare a unor baze NATO pe teritoriul său. În vara anului 2006, ministrul liberal al Apărării a lansat ideea retragerii trupelor româneşti din Irak, idee criticată şi respinsă de preşedintele Traian Băsescu şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Şeful statului a efectuat o vizită în SUA, ocazie cu care l-a asigurat pe omologul său american că partea română îşi va menţine prezenţa militară în Irak. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită fulger la Bagdad, unde a declarat că România va rămâne cu trupele în Irak până când Guvernul acestei ţări va solicita retragerea militarilor români. În cea de-a doua jumătate a anului 2006, România a decis să trimită în Afganistan încă 190 de militari din Batalionul 26 Infanterie, aflat în rezerva strategică a NATO. Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a avut loc în România în octombrie 2006, dat fiind faptul că de la 1 ianuarie 2007 Armata urma să devină o instituţie bazată pe voluntariat. La 28 martie 2007, la Bruxelles, a vut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, în care s-a adoptat decizia privind găzduirea de către România a summitului NATO din 2008.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.