Nucet, oraş care în acest an a împlinit 50 de ani de existenţă, a luat fiinţă la marginea Băiţei, pe care, mai apoi, şi-a subordonat-o administrativ. De 400 de ani, oamenii locului au devenit mineri din tată-n fiu. Nimeni nu poate preţui mai mult şi mai intens decât minerul albastrul şi nemărginirea cerului, verdele pădurilor, înălţimea munţilor. Toate dăruite lor, în această parte a Apusenilor, cu o generozitate uluitoare. Este meritul conducerii administrative actuale a oraşului Nucet, a primarului Costel Sârghie, care a schimbat faţa oraşului, dându-i dându-i o notă de curăţenie şi demnitate. Dar ambiţia şi şansele abia se deschid. Nucetul, cu teritoriul său ce cuprinde şi Vârtopul, poate deveni o adevărată perlă a Apusenilor şi chiar a ţării. 50 de ani de la înfiinţare Oraşul Nucet, înfiinţat în Depresiunea Beiuşului, în urmă cu 50 de ani, se întinde la poalele muntelui Biharia, vârful Cucurbăta fiind cel mai înalt vârf din lanţul Munţilor Apuseni. De asemenea, unitatea administrativ-teritorială este traversată de Crişul Negru, care izvorăşte în amonte de Băiţa. În partea de nord-est, Nucetul este mărginit de o plantaţie de nuci, de unde provine, de altfel, şi denumirea oraşului. Tot în partea de nord-est, oraşul este străbătut de DN 75, care face legătura între Ştei şi Câmpeni. Raza administrativă se întinde pe o suprafaţă de 4.111 ha, în partea de est, limita suprapunându-se cu linia administrativă dintre judeţul Bihor şi judeţul Alba. Aici este amplasat Satul de Vacanţă Vârtop. Tot aici se află şi pârtia de schi de la Arieşeni, disputată de administraţiile celor două judeţe. Pe lângă Nucet, Primăria şi Consiliul Local din localitate au în administrare satele Băiţa şi Băiţa Plai, precum şi Satul de vacanţă Vârtop. În total, în Nucet trăiesc aproximativ 2.400 de persoane, mai mult de jumătate dintre acestea fiind femei. Majoritatea populaţiei este formată din români - 2.271, restul fiind germani, maghiari, romi şi alte naţionalităţi. Forţa de muncă locală este structurată astfel: salariaţi - 900, şomeri - 21, beneficiari de ajutor social - 77, numărul pensionarilor fiind în număr de aproximativ 800. Vârtop - perla Bihorului Funcţia de primar al oraşului Nucet este deţinută de Costel Sârghie, viceprimar fiind Gheorghe Ienciu. Cu toate că cei doi provind din partide diferite, PD, respectiv PSD, aceştia susţin că au o colaborare fructuoasă pentru dezvoltarea unităţii administrative pe care o gospodăresc. Atât Sârghie, cât şi Ienciu consideră că cea mai bună soluţie pentru atragerea de investitori şi pentru creşterea economică a zonei este exploatarea potenţialului turistic dat de faptul că Munţii Apuseni se află în apropierea localităţii. "Vârtopul este perla noastră. Nu este în judeţ o zonă mai frumoasă. Lângă Vârtop se află Groapa Ruginoasă, o eroziune naturală a solului, de o excepţională frumuseţe, declarată monument al naturii", a precizat viceprimarul Gheorghe Ienciu. În limitele perimetrului aparţinând oraşului Nucet se află, la est, Piatra Grăitoare, la sud, limita este marcată de grupul muntos format din Vârful Măgura Băiţei, Vârful Căsoaia şi Vârful Tarniţa. De asemenea, aici se află Prislopul, Groapa Ruginoasă, Pietrele Negre şi Piatra Muncelului. Spre nord-vest perimetrul rămâne deschis Depresiunii Beiuşului. Primăria Nucet a eliberat 100 de certificate de urbanism şi 60 de autorizaţii de construcţie pentru Satul de vacanţă Vârtop, care a început să prindă contur în ultimii patru ani. Din cele 60 de autorizaţii de construcţie, nouă sunt pentru pensiuni ridicate prin fondurile SAPARD, alte şapte pensiuni fiind în aşteptarea acestor fonduri. Restul sunt case de vacanţă şi pensiuni ridicate fără să se apeleze la fonduri SAPARD. Pârtia de schi - o prioritate pentru administraţia locală Edilul şef Costel Sârghie a menţionat că, în anul 2004, Nucetul a depus o cerere de finanţare pe fonduri PHARE pentru construirea unei pârtii de schi cu telescaun în perimetrul Satului de vacanţă Vârtop. Pentru a uşura punerea în practică a acestui proiect, tot în cursul anului 2004, Primăria Nucet a făcut demersuri pentru extinderea perimetrului intravilan al Satului de Vacanţă Vârtop, astfel încât să cuprindă toată suprafaţa ce va fi ocupată de noua pârtie de schi. "Din păcate, am fost primii sub linie, astfel că nu am mai primit finanţare. Proiectul a fost depus împreună cu comuna Băişoara din judeţul Cluj şi prevede construcţia a câte o pârtie de schi în ambele unităţi administrative. Valoarea totală a proiectului este de 9 milioane de euro fără TVA. Chiar dacă nu am mai prins finanţarea din fondurile PHARE, acest proiect va fi finanţat din fonduri structurale pe care România le va primi după aderarea la Uniunea Europeană", a declarat primarul Sârghie, acesta precizând că terenul unde va fi construită pârtia a fost obţinut cu sprijinul Ministerului Agriculturii. Pârtia va avea, iniţial, 1.450 de metri, dar o vom prelungi cu alţi 450 de metri. De asemenea, în perspectiva dezvoltării turistice a zonei se pot organiza circuite turistice începând cu Băile Felix, băile cu apă termală de la Beiuş, Peştera Urşilor de la Chişcău, Padiş, Stâna de Vale, Peşterile de la Sighiştel şi Fânaţe, zona Vârtop cu Groapa Ruginoasă, Porţile Bihorului, continuând în judeţul Alba cu Gheţarul Scărişoara. Totodată, administraţia locală a oraşului Nucet susţine că ar putea lua fiinţă, în Munţii Apuseni, un fond de vânătoare, care să poată constitui o reală atracţie pentru turişti în sezoanele de vânătoare. Mineritul, activitate pe cale de dispariţie Proiectele pentru dezvoltarea turismului sunt determinate şi de faptul că principala ocupaţie a locuitorilor din Nucet, mineritul, se află într-un plin regres, minele urmând să fie închise, treptat, după intrarea în Uniunea Europeană, când acest sector nu va mai fi subvenţionat. Principalul sector economic pe plan local este reprezentat de exploatarea lemnului, care a cunoscut o relativă dezvoltare în ultimii cinci ani. Activitatea minieră s-a redus an de an, astfel încât din cei 3.000 de angajaţi care au lucrat în anul 1989 în acest sector în prezent au mai rămas în jur de 500. După restructurările din domeniul minier, rata şomajului în zonă a crescut. În timp, însă, majoritatea celor interesaţi să obţină un loc de muncă au reuşit să se angajeze fie pe plan local, în brutării sau firme de prelucrarea lemnului, fie în zona Sudrigiu-Ştei, în industria alimentară, care a cunoscut o reală dezvoltare în perioada de după 1990. De asemenea, pe raza oraşului îşi desfăşoară activitatea 26 de societăţi comerciale, şapte asociaţii familiale şi 13 persoane autorizate. În prezent, rata şomajului este de sub 1%. Reducerea activităţii miniere are efecte şi asupra veniturilor din bugetul local, care ajung la 4,5 miliarde pe an, Nucetul trebuind să fie subvenţionat în cea mai mare parte de către Consiliul Judeţean Bihor. Fonduri puţine pentru centrul medico-social Printre instituţiile a căror finanţare a fost susţinută şi de CJ Bihor se numără centrul medico-social, cu 178 de paturi, înfiinţat în anul 2003 de către Consiliul Local Nucet. "În 2006, finanţarea centrului medico-social a provenit de la Consiliul Judeţean Bihor, care ne-au alocat 2 miliarde lei. La această sumă s-au adăugat alte 17 miliarde provenite din bugetul statului. Aceşti bani i-am primit prin promovarea unei hotărâri de Guvern în luna martie a acestui an", a declarat primarul Costel Sârghie, acesta adăugând că, pentru anul viitor, nu se întrevede nici o sursă de finanţare pentru centrul medico-social. Singura posibilitate pentru ca această unitate sanitară să-şi continue activitatea şi în anul 2007 este promovarea unei ordonanţe de urgenţă care să treacă centrul în subordinea Consiliului Judeţean. În Nucet mai există o policlinică, unde-şi desfăşoară activitatea un medic specialist în medicină generală şi un medic stomatolog. De asemenea, pe raza oraşului mai funcţionează un cabinet de medicină generală. Spitalul de Psihiatrie Nucet are 226 de paturi, fiind finanţat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bihor. În Nucet mai funcţionează trei farmacii. Cinci miliarde pentru reabilitarea şcolii din Nucet În ceea ce priveşte educaţia, pe raza administrativă a oraşului Nucet îşi desfăşoară activitatea două şcoli cu clasele I-IV, în Băiţa şi Băiţa Plai, şi o şcoală cu clasele I-VIII în Nucet. De asemenea, în fiecare dintre cele trei localităţi funcţionează câte o grădiniţă, în plus Nucetul având şi o creşă. La Şcoala cu clasele I-VIII din Nucet se desfăşoară lucrări de reabilitare a clădirii. "Valoarea totală a lucrărilor care trebuie făcute la clădirea şcolii din Nucet se ridică la cinci miliarde lei vechi. În luna august am primit un miliard de lei vechi, prin hotărâre de Guvern, pentru alte două miliarde am primit promisiuni că le vom primi până la sfârşitul anului, restul de două miliarde urmând să le primim în luna ianuarie", a precizat edilul şef. Lucrările vizează reparaţia acoperişului, zugrăveli interioare şi exterioare, introducerea încălzirii centrale pe lemne, reabilitarea grupurilor sanitare, schimbarea tâmplăriei de lemn cu tâmplărie PVC, schimbarea parchetului, revizuirea instalaţiei electrice şi sanitare. Nici locaşurile de cult nu lipsesc în Nucet. Astfel, în Băiţa, atestată documentar încă din secolul al XIII-lea, împărăteasa Maria Tereza a Imperiului Austro-Ungar a fixat locul şi a construit biserica romano-catolică, care îi poartă şi numele. Această biserică este monument istoric introdus în patrimoniul naţional. Totodată, mai sunt construite o biserică greco-catolică şi una ortodoxă în Băiţa, în timp ce în oraşul Nucet s-a construit, începând cu 1990, o biserică ortodoxă, tot aici fiind înfiinţată şi o casă de rugăciuni penticostală. Investiţii realizate în 2006 În acest an, Consiliul Local Nucet a alocat 4 miliarde lei vechi pentru asfaltări în oraş şi pentru reabilitarea aleilor din parc. De asemenea, în Băiţa a fost turnat covor asfaltic şi au fost dalate trotuarele. De asemenea, cu 650 milioane lei vechi au fost efectuate lucrări de reparaţie la sediul Primăriei. "Anul acesta au început lucrările de reabilitare a reţelelor de apă în Băiţa, pe o lungime de 3.100 metri liniari, vechile conducte având o vechime de 40-50 de ani. Fiecare casă va fi contorizată, în acest sens fiind instalate 241 de contoare. Valoarea lucrării este de 153.000 euro, finanţarea provenind din fonduri PHARE. De asemenea, proiectul prevede şi turnarea unui covor asfaltic", a declarat primarul oraşului Nucet. Acesta a adăugat că tot pentru Băiţa a fost depus un proiect pe baza Ordonanţei 7/2006, pentru canalizarea din localitate. Aceasta ar urma să fie legată la canalizarea şi staţia de epurare din Nucet. Printre proiectele pe care executivul local al oraşului Nucet le are în vedere se află înfiinţarea unui centru multifuncţional, care să fie finanţat cu fonduri de la Banca Mondială. În cadrul centrului vor fi oferite servicii de îngrijire a bolnavilor la domiciliu şi va fi înfiinţat un club al pensionarilor. Valoarea investiţiei ar trebui să se ridice la 40.000 euro, dintre care 10% să fie plătiţi din bugetul local. De asemenea, se află în curs de realizare un studiu de fezabilitate privind infrastructura la nivelul oraşului Nucet, prin fonduri USAID. "Studiul trebuie finalizat până în data de 15 decembrie şi prevede infrastructura de drumuri, canalizare, reţele de apă, inclusiv pentru Satul de vacanţă Vârtop", a menţionat Costel Sârghie.