În această lume instabilă și mereu schimbătoare, voluntarii ocupă un loc aparte. Ei sunt singurele ființe de pe fața pământului care reflectă compasiune, grijă nemăsurată, răbdare și dragoste adevărată pentru oameni și pentru națiune. Voluntarii nu sunt plătiți nu pentru că nu au valoare, ci pentru că sunt de neprețuit.

 

De la copii la vârstnici, de la protecția mediului până la dezvoltarea culturii, de la educație până la protejarea drepturilor omului sau stingerea incendiilor, voluntarii contribuie decisiv prin timpul lor, cunoștințele pe care le au și pasiunea pe care sunt dispuși să o împărtășească.

Oamenii aleg să facă voluntariat din motive variate. Pentru anumite persoane, voluntariatul oferă șansa de a da ceva înapoi comunității sau de a face o diferență pentru cei din jur. Pentru alții, oferă o oportunitate de a dezvolta noi abilități sau de a construi pe baza experienței și cunoștințelor existente. Indiferent de motivație, un lucru este cert: voluntariatul este atât o provocare, cât și o activitate plină de satisfacții.

La nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, consiliul local are obligația de a înființa serviciul voluntar pentru situații de urgență (SVSU) și de a conștientiza importanța asigurării unui management eficient al situațiilor de urgență, pentru protejarea cetățenilor. SVSU asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, animalelor și bunurilor periclitate de orice situație de urgență, și este (sau ar trebui să fie) mâna dreaptă a primarului. Pompierii voluntari din cadrul primăriilor județului vin în sprijinul pompierilor profesioniști de la ISU, fiind capabili să ajungă mai rapid la fața locului dacă se află în localitatea în care are loc incendiul.

Pornind de la citatul „A educa un om înseamnă a-l pregăti să facă faţă oricărei situaţii” (John Hibber), ideea pregătirii factorilor de decizie şi a celor cu atribuţii pe linia protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor de patrimoniu, în situaţia producerii unor calamităţi şi catastrofe, s-a conturat după cutremurul devastator din 1977 şi gravele efecte transfrontaliere ale accidentului nuclear de la Cernobîl, din 1986. Aceasta idee s-a accentuat după anul 1990, când s-a hotărât efectuarea pregătirii, într-un cadru organizat, din perspectiva solicitărilor profesionale, a personalului cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.

Judeţul Bihor este arondat Centrului Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Cluj-Napoca, unde, programaţi pe serii, primarii, viceprimarii, secretarii generali ai municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefi ai serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe parcursul a cinci zile, participă la cursuri teoretice, fac vizite pe teren la unităţi de pompieri, hidrocentrale de interes naţional etc. Obiectivul fundamental al celor care predau aici este  formarea competenţelor de bază specifice gestionării situaţiilor de urgenţă a cursanţilor. În perioada 10-14 februarie, viceprimarii comunelor Uileacu de Beiuş, Ţeţchea, Vadu Crişului, Ciumeghiu şi Dobreşti din judeţul Bihor au fost cei care au participat la acest curs. În cadrul cursului s-a trecut în revistă, printre altele, managementul situaţiilor de urgenţă - strategii şi politici naţioanele; structură, organism, competenţe, relaţii funcţionale; atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul situaţiilor de urgenţă, tipuri de risc, gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel local; protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi mediului în situaţii de urgenţe etc.

Profesorul este ca un far în faţa valului imens de cunoştinţe. Iar pentru drumul parcurs în cadrul cursului trebuie să aducem cuvinte de recunoştinţă pentru fiecare lecţie, pentru susţinere, înţelegere şi receptivitate cadrelor care au predat. Pentru că nivelul de pregătire este de departe mult mai important decât anticiparea pericolului real!