Ce frumos sună cuvintele în gura Primăriei: "Colegiul Naţional Emanuil Gojdu are alocată, în acest an, pentru reparaţii faţadă şi o sală de sport suma de..." şi copilul cerea să i se repete cuvintele... şi anul calendaristic curge, nu e primul, dar sperăm ultimul al promisiunilor. C.N. "E. Gojdu" are, e adevărat, alocate sume importante, însă doar pe hârtie şi în vorbe. În şcoală nu se simte nimic. Faţadele se deteriorează tot mai mult, lăsând igrasia să pătrundă din exterior în sălile de clasă. Sala de sport devine povestea cu cocoşul roşu. De şapte ani, obţinem promisiuni peste promisiuni, repartizări de fonduri, dar în plan real nu se mişcă nimic. Poate în următorii şapte ani, c-aşa-i în basme. Proiectele rămân proiecte. Cei 1060 de elevi le-ar vrea realizate. Am putea detalia, pe ultimii ani, sumele alocate pentru acestea, dar nu ar avea rost. Ele se reportează de la un an la altul fără finalitate. Ne place să ne mândrim la nivel municipal şi judeţean cu o şcoală cu rezultate deosebite (trei diplome de excelenţă al MEdC în ultimii 3 ani), dar să o înzestrăm la nivelul cerinţelor epocii nu o facem. Şi să fim bine înţeleşi. Dacă şcoala în interior arată satisfăcător e rezultatul eforturilor părinţilor şi al dascălilor. Sperăm ca formula de basm "a fost o dată ca niciodată..." să devină realitate şi să putem spune "avem o şcoală cum n-a fost niciodată."