Zeci de medici, rezidenţi, studenţi şi speologi au luat cu asalt, în această săptămână, peşterile şi falezele din localitatea bihoreană Şuncuiuş, în cadrul primei şcoli de medicină montană organizată în România. Stagiul de Tehnica Speologiei Alpine şi Medicină Montană a reunit în premieră medici rezidenţi în medicina de urgenţă din mai multe centre universitare ale ţării cum ar fi Oradea, Cluj sau Iaşi, care s-au pregătit pe parcursul a şase zile alături de medicii specialişti şi speologii bihoreni, pentru salvările din peşteri. Cursanţii care au ajuns în Defileul Crişului Repede au învăţat să fie autonomi pe coardă şi să coboare în subteran, având astfel posibilitatea ca, în viitor, în cazul unui accident, să ajungă la victimă în timp util, fără să mai aştepte ca pacientul să fie adus la suprafaţă de salvatorii montani. Potrivit organizatorilor, îmbinarea formelor de pregătire destinate însuşirii tehnicilor de salvare montană cu aprofundarea cunoştinţelor medicale, orientate mai ales spre situaţiile speciale, reprezintă un prim pas spre conturarea a ceea ce trebuie să însemne acţiunile de salvare modernă în zonele montane.

Stagiul de pregătire - premieră în România
Necesitatea accesului rapid la o victimă poate pune în faţa unui echipaj medical bariere tehnice care uneori pot fi de neînvins în lipsa unei susţineri din partea altor servicii de urgenţă. Dacă echipele de descarcerare au devenit o prezenţă constantă alături de echipele medicale la accidentele rutiere, în cazul salvărilor din zona montană suportul tehnic al echipelor medicale este asigurat de Serviciile Salvamont. În majoritatea situaţiilor de salvare în zona montană, întreaga acţiune este încredinţată salvamontiştilor, aceştia transportând victimele până la un punct de întâlnire cu echipele medicale de intervenţie. În cazul pacientului critic, care necesită mijloace avansate de susţinere a funcţiilor vitale, intervalul de timp necesar joncţiunii cu echipele medicale poate fi fatal. Din aceste motive, specialiştii în medicina de urgenţă şi salvatorii montani bihoreni au decis să pună bazele unei şcoli de medicină montană, primul pas în realizarea acestui obiectiv fiind Stagiul de Tehnica Speologiei Alpine şi Medicină Montană care se desfăşoară, începând de luni, 8 septembrie, la Suncuiuş, la acţiune participând 15 medici rezidenţi din Oradea, Cluj, Timişoara şi Iaşi, dar şi patru studenţi medicinişti din Oradea. Proiectul a fost iniţiat de către dr. Hadrian Borcea, medic coordonator al SMURD Oradea, şi organizat de Federaţia Română de Speologie prin Asociaţia Română pentru Educaţie Speologică, Universitatea din Oradea, Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Bihor, Consiliul Judeţean Bihor şi Asociaţia SARTISS. Medicii rezidenţi în medicina de urgenţă din mai multe centre din ţară au învăţat tehnici de salvare montană şi în acelaşi timp s-au pregătit fizic pentru a fi capabili să facă faţă situaţiilor de salvare a persoanelor din locuri greu accesibile. Dacă, luni, prima zi a stagiului a fost una de acomodare şi cunoaştere, în cea de-a doua, s-a trecut la treabă, după un program bine stabilit, care a debutat cu micul dejun la ora 08.00, după care rezidenţii au intrat în acţiune, pregătirea constând atât în cursuri teoretice, cât şi în activităţi practice. Prima oră teoretică s-a axat pe prezentarea echipamentului necesar în cazul salvărilor din zona montană. Medicii rezidenţi au făcut astfel pentru prima dată "cunoştinţă" cu hamurile, coarda, carabinierele sau blocatoarele, învăţând de la instructorii - speologi ce sunt toate aceste elemente şi cum se utilizează.

Rezidenţii, faţă-n faţă cu muntele
După ce şi-au însuşit cunoştinţele teoretice cu privire la echipament, pentru a se obişnui cu muntele, timp de trei zile, participanţii au exersat diverse modalităţi de căţărare pe falezele din Şuncuiuş. Împărţiţi în trei echipe, fiecare condusă de către un speolog, rezidenţii au început aventura. Chiar dacă pentru majoritatea contactul cu muntele a fost o premieră, elevii au învăţat treptat care sunt etapele ce trebuie urmate în astfel de cazuri. Deşi la început urcatul pe coardă s-a dovedit un test nu prea uşor de trecut, odată cu timpul, tinerii medici au căpătat experienţă. Ambiţia şi setea de cunoaştere i-a determinat ca pe durata întregului stagiu să nu se dea bătuţi, chiar dacă temperaturile de afară au fost destul de ridicate, iar orele de antrenament au durat până spre seară. Masa de prânz luată în mijlocul naturii a fost unul dintre puţinele momente de relaxare din timpul stagiului. Nici vânătăile şi bătăturile cu care s-au ales în aceste zile de pregătire nu au mai contat pentru cursanţi, toţi dorind să fie capabili ca la sârşitul acestui stagiu să poată interveni în condiţii sigure pentru salvarea de vieţi omeneşti. După cele trei zile petrecute pe faleză, în ce-a de-a patra participanţii au coborât în peşteri, unde lucrurile au fost mai dificile, asta şi datorită întunericului, dar cu toate acestea aproape toţi cursanţii au reuşit să facă faţă noilor provocări.

Cursuri şi aplicaţii
În ceea ce priveşte partea teoretică a stagiului, viitorii specialişti în medicina de urgenţă au participat la diverse cursuri sau aplicaţii medicale cum ar fi "Analgezia şi sedarea pacientului traumatizat în cursul intervenţiilor de salvare montană", prezentat de dr. Mircea Galu, "Managementul avansat al pacientului politraumatizat", curs prezentat de către dr. Dan Dârzu, "Tehnica speologiei alpine" - prof. Lucian Nistor, dar şi un curs de Artă fotografică prezentat de Claudiu Szabo. Şi cum abordarea din punct de vedere medical a unor traumatisme suferite de o victimă în mediu subteran este diferită faţă de cea a leziunilor provocate în urma unui accident rutier, de exemplu, cursanţii au avut la dispoziţie simulatorul SimMan cu modul de traumă aflat în posesia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana", respectiv a SMURD Bihor. Cu ajutorul acestuia, medicii au învăţat diferenţele de acordare a ajutorului medical şi au simulat diverse situaţii cu care se pot întâlni şi în realitate şi cărora vor trebui să le facă faţă. Una peste alta, toate cursurile şi aplicaţiile desfăşurate la Şuncuiuş au reuşit să îşi atingă scopul final şi anume formarea unor medici capabili să intervină în salvările montane. Cu ajutorul instructorilor, după doar câteva zile, rezidenţii au dobândit capacitatea de a fi independeţi „pe coardă", ceea ce înseamnă că, la nevoie, vor putea ajunge la o victimă fără să mai aştepte ca speologii să o aducă la suprafaţă, lucru de care poate depinde chiar viaţa accidentatului. "Mi-am propus să realizez acest proiect în urmă cu câţiva ani şi în sfârşit am reuşit să-l finalizez. STEAMM este un stagiu propus medicilor de urgenţă care vor activa în misiuni de salvare din zonele montane, fiind în acelaşi timp un proiect nou pentru România. Cu această ocazie au fost reuniţi la Şuncuiuş toţi actorii care joacă roluri foarte importante în asemenea situaţii", a precizat dr. Hadrian Borcea. "Acest demers constituie un prim pas în pregătirea medicilor montani din punct de vedere tehnic. Cei prezenţi au fost luaţi de la nivelul de cunoaştere zero şi sper ca în aceste zile să-şi fi însuşit noţiunile de bază", ne-a declarat şi speologul Lucian Nistor.

Brevet pentru cei mai buni
La finalul stagiului, care se va încheia duminică, participanţii care s-au descurcat cel mai bine vor primi un brevet recunoscut de către Federaţia Română de Speologie şi de către Colegiul Medicilor. Cursurile de la Şuncuiuş reprezintă însă doar primul pas în pregătirea medicilor, o parte dintre ei urmând să revină, cel mai probabil, anul viitor, pentru a urma un stagiu de avansaţi. Proiectul de la Şuncuiuş nu este singura iniţiativă de genul acesta desfăşurată în Bihor, medicii şi salvatorii montani din judeţul nostru preocupându-se în ultimii ani de formarea unor specialişti în domeniu. Devenită deja tradiţie, tabăra MASH reuneşte în fiecare an la Padiş zeci de studenţi medicinişti care îşi doresc să urmeze o carieră în medicina de urgenţă. Chiar dacă la nivelul întregii ţări există medici capabili să intervină în cazul unor accidente montane, numărul lor este, deocamdată, destul de mic. În judeţul Bihor, spre exemplu, există trei asemenea medici, care au participat cu succes de-a lungul timpului la mai multe acţiuni de salvare şi care au decis să dea mai departe din experienţa lor studenţilor sau rezidenţilor care doresc să le calce pe urme, cu scopul nobil de a salva vieţi omeneşti.