Ieri, a avut loc recepţia lucrărilor de la acumularea Suplacu de Barcău şi de la acumularea Ginta. Cele două investiţii care au intrat în funcţiune în anul 2010, respectiv 2011, şi-au dovedit deja utilitatea, mai ales în perioada de ape mari.

Acumularea Suplacu de Barcău a intrat în funcţiune în anul 2010 când, pe barajul lung de 175 m, s-a turnat masca de beton şi s-au montat echipamentele hidromecanice. În urma acestor lucrări, acumularea de pe râul Barcău devenea funcţională urmând ca, până în anul 2012, celelalte lucrări aferente să fie finalizate. Astfel, respectând graficul activităţilor, în perioada 2010-2012, pe tronsonul Nuşfalău-Marca, s-au făcut regularizări,  pe o lungime de 17 km şi consolidări de mal, pe o lungime de 6 km. "Azi, comisia de recepţie a verificat dacă aceste lucrări au fost executate în conformitate cu cerinţele tehnice şi practic s-a făcut recepţia lor", a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A. Crişuri. Acumularea permanentă Suplacu de Barcău are o capacitate de 15 milioane mc de apă şi poate asigura prelevarea debitelor pentru alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a localităţilor rurale de pe raza comunelor: Suplacu de Barcău, Balc, Abram şi Abrămuţ. În total sunt  23 de localităţi bihorene care beneficiază de facilităţile oferite de acumulare. În anul 2011, la Ginta, pe râul Crişul Negru, prin realizarea pragului de barare, acumularea nepermanentă (polder) devenea funcţională. În mai puţin de un an, au fost demarate şi finalizate lucrările de consolidare, pe o lungime de 3,6 km, cele cinci praguri necesare diminuării undei de viitură, precum şi alte lucrări aferente polderului."Acumularea nepermanentă Ginta are o capacitate de 12 milioane mc de apă şi o probabilitate de 1%, adică probabilitatea ca acest polder să fie inundat este de o dată la o sută de ani", a mai menţionat Dumitru Voloşeniuc. Recepţia lucrărilor s-a făcut în prezenţa oficialităţilor din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Român", din partea constructorului şi a proiectantului, precum şi din partea altor experţi tehnici. Lucrările, în valoare de 46 milioane euro, au fost finanţate din bugetul de stat şi din fondurile Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.