Comuna Rieni deţine primul loc între unităţile teritorial administrative rurale ale Bihorului, ca să ne limităm doar la judeţul nostru, în ceea ce priveşte puterea sa economică, respectiv dimensiunea veniturilor sale proprii. Ele se datorează în exclusivitate puternicelor societăţi comerciale ce au luat fiinţă în perimetrul său - platformele industriei alimentare de la Rieni şi Sudrigiu - şi oamenilor de afaceri care le patronează, fii ai acestei comune, care şi-au pus inteligenţa şi puterea de muncă în slujba dezvoltării zonei natale, pe multiple planuri, implicit pentru creşterea bunăstării locuitorilor comunei, prin crearea de mii şi mii de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea edilitar- gospodărească a satelor componente. Gestionarea cu chibzuinţă şi fără părtinire a însemnatelor venituri ale Primăriei Rieni, dirijarea lor echitabilă către toate localităţile componente ale comunei a revenit celui care a fost ales şi reales în anii electorali 2000 şi 2004 în fruntea obştii, în calitate de primar, dl Andrei Chindea. Cu vedere la stradă Situată la 75 km de Oradea, pe DN 76, comuna Rieni îşi împarte cele 6.711 ha ale suprafeţei sale şi cei 3.179 locuitori pe cele două maluri ale Crişului Negru. Pe partea dreaptă a învolburatului râu, se află satele Petrileni, Valea de Jos, Rieni şi Sudrigiu, pe stânga situându-se Ghighişeni şi Cucuceni. Principala ocupaţie a locuitorilor comunei rămâne agricultura, lăsată în ultimii vreo zece ani pe seama vârstnicilor, întrucât populaţia tânără a ales munca pe marile, noile platforme industriale. Dar cele două ocupaţii devin complementare în pragul porţii, veniturile părinţilor în produse agricole şi animaliere adăugându-se salariilor tinerilor, astfel că familiile îşi pot construi case impunătoare, cu etaj şi balcoane, curtea poate adăposti sub acareturi din piatră şi cărămidă un cal, o vacă, o căruţă, dar, neapărat, şi un autoturism. Recunoscuta hărnicie a oamenilor locului, dezvoltatul simţ al proprietăţii şi permanenta deschidere spre noi orizonturi este motivul pentru care consiliul local şi executivul comunei se constituie în factor de decizie şi realizare. Ieşirea din noroaie, cu asfalt de un milion de dolari "Asfalt în Rieni era doar pe DN 76, lucrare a administraţiei drumurilor naţionale, dar în ce priveşte comuna, în anul 2000, când am fost ales, peste tot eram în noroaie. Părea că nu mai scăpăm de ele. Repararea, pietruirea şi modernizarea drumurilor era lucrarea angajament cu care veneam în faţa oamenilor. Şi-am început. Primul asfaltat şi finalizat în toamna lui 2004 a fost drumul dintre Ghighişeni şi Cucuceni, 4.136 m lungime, în lăţime de 5 până la 10 m. A doua asfaltare am executat-o pe DC 254, între Rieni şi Valea de Jos, pe 5 km, din care mai avem un rest de lucrare pe vreo 350 m. Mult au mai aşteptat şi aceşti săteni modernizarea drumului lor, mai ales că se începuse cu bordurarea prin 1987. În anul 2001, s-a turnat strat de asfalt şi pe DC 241, între Ghighişeni şi Petrileni, pe 1.100 m, urmând ca, în acest an, să asfaltăm în întregime, tot din fonduri proprii. Una cu alta, în aceşti ani, de când sunt primar, am turnat cam 75.000 mp asfalt, în valoare de circa un milion de dolari", ne spune primarul Andrei Chindea, precizând şi sursele finanţării - Guvernul, Ministerul Transporturilor, Consiliul Judeţean, dar şi Primăria Rieni, al cărei buget se constituie în proporţie de 95 la sută pe veniturile încasate de la firmele European Drinks, Rieni Drinks şi Transilvania General Import-Export. Concomitent a fost dublat podul peste Valea Strijeret şi s-a construit pod pe Valea Paşcului. O preocupare susţinută a primului gospodar al Rienilor a fost îndreptată spre prevenirea inundaţiilor. Astfel, au fost decolmatate văile Voieni şi a Paşcului de pe raza satului Ghighişeni. Totodată, din 2004, s-a intrat cu proiect pe Valea Voieni, unde se lucrează la îndiguire betonată, la praguri de fund şi o cascadă (lucrări în valoare de 5 miliarde lei). În satul Sudrigiu a început săparea şi îndiguirea Văii Crăiasa. Una dintre cele mai importante lucrări la care s-a angajat primarul a fost reparaţia capitală a podului de la Rieni peste Crişul Negru. Este realizată, spre marea mulţumire a sătenilor şi bucuria primarului. Vor fi consolidaţi şi pilonii de susţinere. Proiecte * Modernizarea drumului DC 240, Cucuceni - Rieni (3,2 km), din fonduri structurale provenite de la UE. * Construcţia a două poduri, la Ghighişeni şi Sudrigiu, proiecte depuse din anul trecut, în baza O G nr. 7 din 2006. * Circa două miliarde lei vor fi necesari lucrărilor de întreţinere a drumurilor de la Sudrigiu, de la Rieni, Petrileni şi Ghighişeni, care nu sunt asfaltate. "La Primărie, nu aveam curent, iar azi suntem pe Internet" Edificiul Primăriei căpătase în ani aspectul unei case bătrâneşti, părăginite. Lucrările de renovare au început în 2001, cu refacerea instalaţiei electrice care nu mai ducea nici măcar un radiator. "Mereu eram fără curent şi fără telefon", îşi aminteşte primarul Chindea. S-a refăcut pardoseala, s-au construit sobe de teracotă, s-a recompartimentat interiorul, creându-se birouri funcţionale, s-a gresiat şi faianţat, s-au cumpărat calculatoare, s-a introdus internetul, s-a realizat pagină web, există patru telefoane şi două faxuri, s-a cumpărat mobilier nou pentru fiecare birou etc. Sigur că şi exteriorul clădirii a cunoscut modificări substanţiale, de la scara de intrare la acoperiş. Pe viitor, se doreşte dotarea Primăriei cu noi calculatoare din generaţia Pentium V. La şcoli şi grădiniţe, nu se mai spun... poveşti la gura sobei 360 de copii frecventează cursurile şcolilor cu clasele I -VIII din Rieni şi Ghighişeni, ale şcolilor cu I-IV din celelalte sate. Suflul înnoitor al comunei nu putea ocoli edificiile şcolare, efectuându-se la toate reparaţii capitale. Spre exemplu, la Grădiniţa din Ghighişeni s-a înlocuit acoperişul, s-a acoperit şanţul de la stradă, s-au montat termopane, s-a refăcut împrejmuirea instituţiei. În prezent, este realizată alimentarea cu apă a tuturor şcolilor, inclusiv a celei din Sudrigiu unde până recent se folosea hidroforul. O realizare importantă prinde tot mai mult contur în şcolile comunei: introducerea încălzirii centrale. Dacă la şcoala din centrul de comună aceasta este o realitate, există acum depuse proiecte pentru încălzirea centrală la şcolile din Ghighişeni şi Valea de Jos, comuna asumându-şi răspunderea suportării unei părţi a costurilor din bugetul propriu. Primăria are în dotare un microbuz pentru elevi, care zilnic efectuează două curse Rieni -Valea de Jos şi una Rieni - Sudrigiu. Toate şcolile au fost dotate cu calculatoare şi Internet, valoarea lucrării fiind de 1,2 milarde lei. La toate căminele culturale, RK-uri Urgenţa în direcţia aşezămintelor de cultură a reprezentat-o starea accentuată de deteriorare a căminelor culturale din Ghighişeni şi Sudrigiu. Au fost reînnoite din temelii şi a avut loc şi inaugurarea lor, spre marea bucurie a sătenilor şi a consilierilor respectivi. Dar consilierii din celelalte sate n-au vrut să rămână mai prejos, astfel că s-a luat hotărârea efectuării reparaţiilor capitale la toate căminele culturale ale comunei, astăzi toate fiind în bună stare de funcţionare. Dorinţa primarului de a crea condiţii pentru funcţionarea unei noi biblioteci comunale e şi ea în fază de proiect, momentul realizării depinzând de începerea lucrărilor la noul sediu al primăriei şi eliberarea unor spaţii construite deja. Apă de miliarde şi de Sfintele Paşte O lucrare de mare anvergură se află în plină execuţie la Sudrigiu: alimentarea cu apă a localităţii. Pentru acesta s-a forat puţ la 235 m adâncime, s-a captat izvor cu debit de 3,2 litri pe secundă, lungimea reţelei de conducte fiind de 4,8 km. Se află în fază terminală construcţia unui mare bazin cu camere de pompare cu hidranţi, cu tot ce trebuie pentru a se asigura vinderea a o sută de mii de litri apă din care 20 mii vor fi pentru pompieri. Valoarea lucrării este de 7,5 miliarde lei vechi, din care sunt achitaţi 6,2 miliarde. "Vrem ca până la Săptămâna Mare a Paştelor să pornim apa", promite primarul Andrei Chindea. De asemenea, pentru satul Valea de Jos se are în vedere realizarea aceluiaşi tip de proiect, reţeaua actuală, cu o vechime de peste 35 de ani, urmând a fi schimbată în totalitate. Schimbarea conductelor de apă trebuie făcută şi la Petrileni în propoţie de 60 la sută. În celelalte sate, apa la robinet curge fără probleme. Aducerea vechii biserici În comuna Rieni, sunt declarate monumente de arhitectură bisericile din lemn din Rieni şi din Valea de Jos. O istorie interesantă prezintă biserica din lemn din Ghighişeni care, prin anii 1950, a fost strămutată în satul Vărăşeni. Pentru că în acel sat s-a ridicat biserică nouă, prin grija fiilor comunei, dnii Ioan şi Viorel Micula au făcut demersuri pentru readucerea acelei biserici aproape de vechiul loc al amplasării sale. Acum se lucrează la reconstrucţia ei. În satul Cucuceni se lucrează la o nouă şcoală şi biserică. Consiliul local a venit în ajutorul bisericilor cu sume de până la două sute milioane lei vechi. Prin strădania preotului din Rieni, de la ministerul de resort s-a primit suma de opt sute milioane lei pentru biserica monument din localitate. Proiecte * Potrivit programului de dezvoltare până în 2013, este prevăzută construcţia unui pod de beton peste Crişul Negru. * Canalizarea localităţilor comunei prin Programul USAID, inclusiv staţia de epurare şi pompele de distribuţie, lucrare gândită a fi realizată prin anul 2010. * Introducerea gazului în comună, fiind asigurate sursele de finanţare.