Comuna Roşia (2644 locuitori) îşi întinde cele 7252 ha pe dealurile premontane ale masivului Pădurea Craiului şi în luncile pâraielor Albioara şi Şoimuş şi ale văilor Pietrei Albe şi Pietrei Negre, pe care sunt aşezate cele două sate componente, Roşia şi Lazuri de Roşia, cu cătunele lor - Curătura, Runcuri, Teiş, Poniţa, Farcu, Ţarina şi Oraşu de Jos.
Situată la 70 de km de Oradea, pe DJ 764, comuna Roşia este păstătoarea unor bogăţii subpământene unicat în ţară - minereul de bauxită - dar şi a unei sălbatice frumuseţi montane, cuprinsă în Cheile Albioarei, Cutilor sau Lazurilor, în care se deschid peşteri protejate de lege: Ciur Izbuc, Ciur Ponor, Peştera Vacii şi Peştera Gruieţu. Ocupaţiile de suprafaţă ale locuitorilor zonei - cultivarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor, împletite de-a lungul anilor şi generaţiilor cu trudnica activitate minieră, au modelat fiinţa oamenilor de aici, tăria de caracter şi robusteţea faptei, grefându-se pe generozitatea gestului şi bogăţia sufletului. În această simbioză se descifrează esenţa dragostei de frumos, de cântec şi joc, exprimată la înalt nivel artistic de prestigioasa formaţie de cântece şi dansuri populare locale "Roşiana", mândria şi faima comunei în ţară, dar şi peste hotare.

Argumente la patru mandate
VASILE CIUHANDU este primarul comunei Roşia din ziua de 9 februarie 1990. Fiu al satului Roşia, cunoscând toate suferinţele şi neîmplinirile comunităţii, dorinţele şi speranţele consătenilor săi, primarul admite că "... în perioada acestor 17 ani au fost destule greutăţi şi neajunsuri, dar şi lucruri bune şi realizări. Să le fie cu ceva mai bine acestor oameni, cărora anii schimbărilor democratice le-au adus o situaţie dramatică, prin desfiinţarea locurilor de muncă, în primul rând din minerit. Dar n-a fost doar atât. Curentul electric nu era peste tot, apa potabilă era insuficientă, drumurile se desfundau, legile proprietăţii trebuia să fie aplicate. Fiecare problemă afecta persoane, grupuri sau comunităţi, fiecare îşi avea urgenţa ei, pentru fiecare era nevoie de timp, era nevoie de bani.". Implicându-se permanent, cu maximă răspundere şi seriozitate, primarul, împreună cu consilierii locali, a reuşit în cele peste patru mandate să determine schimbări radicale, aducând aceste sate şi cătune la o nouă condiţie socială. "Frumuseţea şi pitorescul peisajului nostru, îmbogăţit de "cheile" şi peşterile muntelui, împreună cu spiritul întreprinzător şi hărnicia locuitorilor din Roşia, sunt argumente ale noii noastre deschideri spre turismul montan, spre agroturism, în fapt, spre o nouă viaţă economică şi socială", consideră primarul comunei Roşia, dl Vasile Ciuhandu.

"Să fie mai multă lumină!"
Odată cu începutul anului 1990, când s-a terminat cu restricţiile la lumina electrică, locuitorii comunei păreau a se trezi dintr-un vis negru şi urât. Dar nevoia de lumină era... întreruptă de starea precară a liniilor electrice. "Conductorii erau vechi şi insuficienţi, stâlpii din lemn erau aproape putreziţi, iar curentul se întrerupea mereu. A fost prima mare luptă cu starea de fapt, pe care însă am dus-o la bun sfârşit", îşi amintşte primarul. Mai întâi, s-a făcut o reparaţie capitală a reţelei electrice, la Poniţa, pe vreo 10 km. Dar bucuria cea mare şi nemaiîntâlnită a fost în cătunele neelectrificate. S-a reuşit extinderea reţelei pe încă vreo 10 km, astfel că astăzi întreaga comună este electrificată, în oricare casă existând posibilitatea utilizării aparaturii radio-tv, a telefonului.. Dar "capitala" se continuă pe alţi 3,5 km linii electrice.

Drumuri clasificate, drumuri de piatră
Lungimea drumurilor comunale este de peste 100 km. Primarul Ciuhandu a reuşit, cu multiple şi insistente eforturi, să obţină clasificarea a 16 km de drum comunal. Repararea şi menţinerea drumurilor într-o condiţie bună, până în depărtatele cătune, la Curătura, Runcuri, Farcu, Teiş şi chiar la Lazuri necesită mari eforturi şi cheltuieli. Primăria a procurat o rabă de 16 tone şi un buldo-excavator, pe care le foloseşte intens . "În zilele trecute, am reuşit să asfaltăm 4,5 km de drum, la cătunul Poniţa şi urmează modernizarea la Lazuri. Accentul mare o să-l punem apoi pe drumurile în pantă, ele trebuind să fie lărgite şi consolidate prin pietuire.

Extinderea... apei
Încă în primii ani de după 1990, noua admnistraţie a comunei a constatat că reţelele de apă sunt şi învechite, şi insuficiente. S-au început atât lucrările de reabilitare a coloanelor vechi, cât şi introducerea alimentării cu apă în cătunele Poniţa, Ţarina, Curătura, Runcuri, lungimea reţelei ajungând la peste 13 km. O nouă prelungire de coloană se execută în aceste zile în zona minieră Holde-Secături. "Asigurarea necesarului de apă pentru întreaga comună, dar şi a calităţii ei este preocuparea noastră constantă, fapt pentru care avem o bună conlucrare cu organele sanitare", ne spune primarul. Sigur că o staţie de epurare e o cerinţă a anilor ce vin.

"Să vină muntele la noi"
Beneficiind de prevederilor legilor proprietăţii şi retrocedării, Primăria Roşia a reuşit să-şi redobândească, doar prin proces, dreptul său asupra Muntelui Roşianului, de 345 ha. Totodată, s-au început lucrările de întreţinere a pădurii (1986 ha) - marcare şi igienizare; se doreşte preluarea cantonului silvic de la Direcţia Silvică, dar şi a instalaţiilor de vănătoare. Un alt succes al Primăriei constă în cuprinderea cu temei legal a satului Roşia în zona montană, satul Lazuri fiind deja inclus.
Un apel colegial
Sub această formulă, primarul şi Comisia de aplicare a legii 247 solicită Primăriei şi comisiei de la Şuncuiuş rezolvarea cererii lor de retrocedare a 4 ha de păşune, pentru a nu se mai lua calea contestaţiilor şi judecăţilor.
Şcolile au nevoie de spaţiu
Şcoala cu clasele I-VIII din Roşia nu are suficient spaţiu pentru elevii comunei, fapt pentru care doreşte reintrarea în patrimoniul comunei a fostului internat şcolar, în prezent tabără pentru elevi, fără obiect de activitate.
Preocuparea constantă a primăriei şi consiliului local pentru asigurarea bunelor condiţii pregătirii şcolare a elevilor (clasele I-IV există la Lazuri, Curătura, Ţarina şi Poniţa) a constat în reabilitarea Şcolii de la Ţarina, în introducerea apei în şcoli, reabilitarea grădiniţei din Poniţa; s-a asigurat mobilier şcolar nou, s-a creat cabinet de informatică. Există proiect pentru reabilitarea corpului I din centru şi a Şcolii din Poniţa, pentru montarea de termopane şi introducerea încălzirii centrale în şcoli, toate, prin finanţare de la Bănca Mondială.

Agroturismul - un obiectiv prea îndepărtat?
Primăria Roşia se află cuprinsă într-un parteneriat cu Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă în ideea conservării biodiversităţii, a tradiţiilor zonei, pentru dezvoltarea turismului montan - date fiind "cheile" şi peşterile din Pădurea Craiului - dar mai ales a agroturismului, pentru care Roşia are nelimitate posibilităţi. "Problema e să învăţăm cum să le valorificăm, să ştim ce vrem şi să fim receptivi faţă de experienţa altora. În această idee, am participat împreună cu consilieri şi alţi cetăţeni ai comunei la întâlniri cu specialişti ai CAPDD, am fost în vizite, unde este organizat agroturismul. Ne bucurăm de ideea Centrului, de a reamenaja o complexă gopspodărie ţărănească pe un platou al Pădurii Craiului, după toate exigenţele ecologice şi cu tot confortul necesar cazării oaspeţilor în cel mai pur stil rustic", ne-a spus primarul Vasile Ciuhandu, în timp ce ne conducea la faţa locului.

Să strigi, pentru a fi auzit!
Acesta a fost motoul ideii şi acţiunii concertate a şase comune - Roşia, Căbeşti, Remetea, Bratca, Şuncuiuş şi Borod -, îndreptată spre uzul şi auzul conducerii judeţului, pentru reabilitarea drumului judeţean de la Roşia la Bratca. "Am strigat tare, am fost auziţi şi, în prezent, se lucrează la drum."


"Roşiana"
Biblioteca din comună îşi va reocupa în curând spaţiul său complet reabilitat, cu rafturi noi şi cărţi alese, de la căminul cultural. Comuna are nevoie de un nou cămin cultural, proiect al viitorului apropiat.
La Roşia activează formaţia de cântece şi jocuri populare "Roşiana", sub îndrumarea institutorului Gheorghe David din Lazuri, mult apreciată în judeţ, cunoscută în ţară, cu ieşiri aplaudate peste hotare.
Recent a fost comemorată personalitatea lui Gheorghe Ciuhandu, fiu al satului, om de mare cultură şi publicist, dedicându-i-se foaia "Orizonturi".

Proiectele primarului
x. Reabilitarea reţelelor de apă existente şi extinderea lor cu încă 5 km;
x. Modernizarea drumului comunal de la Roşia la Lazuri de Roşia;
x. Amenajarea drumului la Peştera Gruiet şi electrificarea peşterii;
x. Încălzirea centrală la cele două şcoli;
x. Construirea unui nou cămin cultural în centrul comunei.

Conducerea comunei:
Primar: Vasile Ciuhandu
Viceprimar: Gheorghe Copăcian
Secretar: Ancica Maşcaş

Consilieri: Florian Bocoi, Gheorghe Căbău, Teodor Ciuma, Ioan Gherlea, Victor Herman, Ioan Pup, Nicolae Pup, Ion Rus, Ioan Florin Simea, Floare Tirla, Teodor Tirla.