Prima atestare documentară a localităţii Sârbi datează din anii 1291 - 1294, fiind cunoscută sub numele de Villa Almas. Dacă prin anul 1421 se numea Posesia Valahis Tot Almas, pe la 1800, apare sub denumirea de Szarbi, care va deveni Sârbi, după Marea Unire de la 1918. Astăzi, comuna este alcătuită din şapte sate: Sârbi, Fegernic, Fegernicu Nou, Sarcău, Almaşu Mic, Chioag şi Burzuc, cu o populaţie de 3425 de locuitori. Poziţionarea ultimelor trei sate într-o zonă accentuat deluroasă, fără ieşire directă la... şosea modernizată, a determinat scăderea interesului autorităţilor judeţene, fie de-acum, fie din regimul trecut, în special privind infrastructura - cu referire directă la starea drumurilor- lăsând-le pradă uitării şi... noroaielor. Urmările sunt evidente atât la nivel de sat, cât şi pe întreaga comună: atingerea valorilor negative ale sporului natural, plecarea tinerilor spre alte zări, scăderea puterii economice a gospodăriilor ţărăneşti, anihilarea oricăruiu interes al potenţialilor investitori. Răspunderea gestionării acestei dificile stări de lucruri, coordonarea problemelor administrative şi conducerea treburilor obşteşti i-a revenit prin vot, încă din anul 2000, celui care şi astăzi este primar al comunei Sârbi, dl. Aurel ŢICA. Bine că n-ai drum, dar măcar ai... cătun! Pe la km 30-32 de la Oradea spre Marghita, din şoseaua asfaltată se desprinde, spre dreapta, un drum judeţean, asfaltat şi el. După 2 km se intră în satul Fegernic şi apoi, aproape pe neobservate, te întâmpină casele din Sârbi. În interiorul acestei localităţi - centru de comună - te mai bucuri de circa 1 km de asfalt, cam până la Primărie şi cam asta e tot. În total ar fi vorba de 4, cel mult 5 km de asfalt. De aici încolo, până în satul Burzuc, cale de vreo 7 km, fie că o iei prin Chioag, sau alţi 7 km, dacă o iei prin Almaşu Mic, nu mai dai de asfalt nici să-l pici cu ceară, chiar dacă acestea fac parte din categoria drumurilor judeţene. Însă sunt cele mai desfundate, deteriorate şi accidentate drumuri judeţene din Bihor. Că dacă ar fi rămas în categoria drumurilor comunale, primăria ar putea fi luată la întrebări, iar consiliul ar putea hotărî alocarea de bani pentru întreţinere, ca să nu spunem modernizare. Însă judeţene fiind, de la cine să ceri, dacă judeţului nu-i pasă. Urmările? Cum spuneam: depopularea, îmbătrânirea şi sărăcirea satelor. Un drum de mare anvergură va intersecta teritoriul comunei: Autostrada Borş - Braşov, localnicii aşteptându-se la efecte mari şi benefice. Pentru starea de sănătate Odată cu preluarea dispensarelor medicale de la Direcţia Sanitară, în anul 2004, am căutat să le privim cu alţi ochi. Se aflau de-acum în ograda noastră şi aveam datoria întreţinerii lor - precizează primarul comunei. Atât la dispensarul din centrul de comună, cât şi la cel din Burzuc am întreprins lucrări de reparaţii, aducându-le la o stare corespunzătoare primirii pacienţilor. Dacă la Sârbi alimentarea cu apă se face de la reţea, la Burzuc apa se asigură cu ajutorul hidroforului. În comună funcţionează două farmacii, ceea ce reprezintă un fapt benefic pentru toţi locuitorii, dar în special pentru cei vârstnici. Şcoala - avuţia comunei Şcoala comunală, denumire generică în care cuprindem cele două cicluri, primar şi gimnazial, dar şi grădiniţa, împreună cu edificiile aferente, reprezintă cu siguranţă cea mai de seamă avuţie a comunei, motiv pentru care i s-a acordat o atenţie corespunzătoare din partea Primăriei. Anul primei atestări a şcolii în Sârbi este 1894, învăţător fiind Petru Raita. În 1905 apar şi clasele V şi VI. Astăzi, în comună funcţionează două şcoli cu clasele I-VIII, la Sârbi, cu 155 de elevi, şi la Burzuc, cu 83 de elevi, şi trei şcoli cu clasele I-IV, în cătunul Burzuc Tog, cu 20 de elevi şi predare simultană, la Chioag - 7 elevi şi la Fegernic - 11 elevi. Preşcolarii sunt cuprinşi în trei grupe la Burzuc şi Burzuc Tog, două grupe la Sârbi şi una la Fegernic. Ridicată în anul 1976, şcoala din Sârbi este un edificiu reprezentativ în comuna noastră, cu demisol, parter şi etaj, însă, în timp, neîntreţinută corespunzător, a început să se degradeze. Problemele mari au fost la acoperiş, prin placa de beton infiltrându-se apa ploilor şi zăpezilor. În anul 2001 am început reabilitarea clădirii, construindu-i şarpantă. Sigur că am fost ajutaţi de guvern, de inspectorat, lucrarea costând 860 de milioane lei. În prezent este în curs de realizare încălzirea centrală, este introdusă apa curentă, s-a amenajat fosă septică, se lucrează la montarea uşilor şi ferestrelor termopan, toate acestea cuprinse într-un deviz de 6,3 miliarde lei. Există cabinet de informatică cu 12 calculatoare şi internet, o sală de sport, laboratoare de fizică, chimie. Mai avem în plan - precizează primarul Aurel Ţica - să amenajăm grupuri sanitare corespunzătoare pentru elevi. Şi despre şcoala din Burzuc putem spune că este în perfectă stare. Pe lângă construirea şarpantei, o realizare de care ne bucurăm este construirea gardului împrejmuitor, din plăci de beton şi plasă de sârmă, asigurând astfel protecţia şcolii şi a elevilor. Intenţia conducerii comunei este de a construi o grădiniţă şi de a introduce apa în şcoală. Şcolile din Chioag şi Almaşu Mic nu mai sunt funcţionale. Elevii celor două sate se îndreaptă zilnic şpre şcolile din Sârbi sau Burzuc. Ne este absolut necesar un microbuz cu 28 de locuri pentru transportul elevilor, numai aşa putând să evităm abandonul şcolar. Într-o situaţie bună se află satul Fegernic, situat la drum asfaltat, unde s-a construit şcoală nouă prin programul Băncii Mondiale. Primăria, casa obştii Reînnoirea primăriei sub toate aspectele ne-a stat în atenţie mereu, din momentul instalării ca primar, susţine Aurel Ţica. Promovarea altor metode de lucru în raporturile cu cetăţenii, dialogul deschis, fără îngrădirea relaţiilor în programe sau ore de audienţă, verificarea şi cercetarea la faţa locului, în măsura posibilităţilor şi a răspunderilor legale, luarea desciziilor primarului şi a hotărârilor consiliului local în concordanţă cu interesul cetăţeanului şi al comunităţii constituie puncte de rezistenţă ale administraţiei noastre. Dar am avut în vedere şi schimbarea aspectului primăriei, dacă nu în exterior, fiind o construcţie frumoasă, în interior cu siguranţă. Am introdus încălzirea centrală, am procurat mobilier nou, ergonomic, creând condiţii de lucru incomparabil mai bune funcţionarilor noştri, inclusiv prin cumpărarea de calculatoare performante. Alături, o construcţie anexă dărăpănată am transformat-o într-o clădire cu etaj şi mansardă, unde îşi are locul acum şi arhiva, şi sala de şedinţe a consiliului şi sala de protocol. Am construit garaj pentru poliţie şi primărie - sperăm ca şi primăria să fie dotată cu autoturism. În comună am construit şapte refugii pentru călători în staţiile de autobuze, am îngrădit cu elemente estetice parcul central, am amenajat alei şi am asigurat condiţii de joacă pentru copii şi odihna bunicilor, am împrejmuit terenul de sport. Pâine pentru Burzuc, puf şi pene pentru NATO Chiar dacă nu toate satele comunei Sârbi sunt la şosea, oameni întreprinzători sunt peste tot. Datorită lor, în comună, funcţionează trei mori, dar şi trei brutării: în Sârbi, în Fegernic şi în Burzuc. 20 de locuri de muncă pentru localnici a creat şi proprietarul unei minifabrici de mobilă din Sârbi, alte câteva locuri fiind asigurate de abatorul de aici. 30 de persoane lucrează în secţia de prelucrat pene, din Fegernic, rezultatul activităţii lor având mare căutare în afara ţării, puful intrând în sfera de interes a comandamentului NATO. Cică ar intra în structura uniformelor militare pentru a ţine de cald soldaţilor. Un alt investitor a construit o staţie Peco chiar în intersecţie, dovedind un elevat simţ comercial nu numai prin vânzarea combustibilului, ci şi a alor produse, cum ar fi cărţile, standul din incintă fiind foarte atractiv prin genuri şi titluri. O menţiune separată se cuvine faţă de creatorul pensiunii şi microstaţiunii balneoclimaterice ADORIANA din Sărsig. Credinţă şi cultură Pe raza comunei Sârbi sunt şase biserici ortodoxe, două romano-catolice, trei penticostale şi trei baptiste. Pentru activităţile culturale au fost ridicate cândva cămine culturale la Sârbi, Burzuc şi Fegernic, utilitatea lor dovedindu-se mai ales pentru seri disco, nunţi, cumetrii şi altele. Pe agenda primarului x. Realizarea încălzirii centrale la şcoala din Sârbi; x. Reabilitarea iluminatului public; x. Reabilitarea drumurilor cu bani de la guvern; x. Alimentarea cu apă pentru Burzuc şi Fegernic, proiect aflat în fază finală, în valoare de 40 miliarde lei. x. Dotarea grădiniţelor şi şcolilor cu mobilier. S-a deschis un birou de avocatură în centrul de comună şi se doreşte organizarea altor servicii de mare interes public prin care să se vină în sprijinul cetăţenilor. ADORIANA - când visul devine realitate Această ministaţiune balneară, frumoasă ca un vis de vară, reprezintă esenţa implicării benefice a Primăriei în sprijinirea investitorilor. Instituţia a făcut tot ceea ce a depins de ea, în limitele stricte ale legii, pentru a asigura punerea în valoare a unei bogăţii naturale risipite fără noimă - apa geotermală, cu recunoscute efecte curative şi terapeutice, de la Sarcău, afirmă primarul Aurel Ţica. Într-un timp incredibil de scurt, investitorul Ilie Pătălău a ridicat ca din pământ imobile care adăpostesc deja elegante camere de pensiune şi hotel, cu servicii complete, a refăcut structura bazinelor în aer liber, lucrează intens la amenajarea şi dotarea piscinei, a sălii de gimnastică, a cabinetelor medicale, a realizat sistemul de încălzire prin panouri solare şi lista ar putea continua, dar toate la vremea lor, ne-a cerut investitorul. Sigur că i-am dat dreptate, lucrările de amenajare, în ansamblu, fiind trecute bine de jumătate. Şi totuşi ne-am mai referi la amenajările exterioare, respectiv amenajarea aleelor, plantarea covoarelor de flori, a perdelelor de arbuşti şi lizierelor de arbori, toate în scopul asigurării ambianţei reconfortante după baia termală, a asigurării liniştii şi odihnei oaspeţilor de la ADORIANA.