Oradea este unul dintre orașele cu o rată uriașă de absorbție a fondurilor europene, cu peste 150 de milioane de euro în ultimii zece ani. Fondurile UE nu doar că au schimbat centrul orașului și au atras turiști pe bandă rulantă, ci ajută municipalitatea și să treacă peste catastrofe precum incendiul care a mistuit o parte a Palatului Episcopiei Greco-Catolice.  Palatul ar putea fi refăcut tot pe banii UE

Informația pe scurt:

  • Reabilitarea Pieței Unirii, centrul municipiului Oradea, e unul dintre proiectele care au schimbat complet fața orașului
  • Cel mai important proiect aflat încă în desfășurare este termoficarea: a fost achiziționată o centrală nouă pe gaz și se înlocuiesc principalele magistrale termice din oraș
  • Refacerea Palatului episcopal mistuit de flăcări și introducerea în circuitul cultural al orașului s-ar putea face pe fonduri UE

 

Schimbarea la față a unui oraș nu poate ocoli inima lui, locul unde se întâlnesc toate arterele importante. Astfel, Primăria Municipiului Oradea a luat în 2011 decizia de a reabilita Piața Unirii, zona cu cele mai cunoscute obiective turistice din oraș: Palatul Vulturul Negru, Primăria, Episcopia Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică Sf. Ladislau, Biserica cu Lună (ortodoxă) și Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae.

În 2017, conform Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale a Ministerului Dezvoltării, Oradea a atras 14,3 de milioane euro din fonduri comunitare, adică 86% din suma încasată de toate cele 41 de primării reşedinţă de judeţ, inclusiv Capitala. De remarcat este însă faptul că Primăria a gândit proiectele majore complementar. Spre exemplu, zona pietonală a fost de la început concepută ca o legătură între magazinul Crișul și Cetatea Oradea, astfel că toate celelalte proiecte au fost calculate în așa fel încât să întregească proiectul general.

Piața Unirii a fost reabilitată aproape în paralel cu Palatul Vulturul Negru și cu Palatul Episcopal, iar strada care va lega Parcul 1 Decembrie cu Piața Unirii (Vasile Alecsandri) este aproape finalizată. În prezent există un plan pentru reabilitarea Pieței Ferdinand și a zonei din fața Teatrului Regina Maria (zonă care leagă Piața Unirii de Calea Republicii). În paralel cu aceste lucrări de anvergură au fost reabilitate cele mai importante clădiri monument din zonă, iar zecile de cabluri care urâțeau zona centrală au fost îngropate.

Lucrarea care a schimbat însă la față orașul a fost reabilitarea Pieței Unirii.

 

„Tot ce se strică timp de zece ani, se reface pe cheltuiala constructorilor”

 

În luna martie a anului 2012, primarul Ilie Bolojan anunța că a semnat oficial la sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest contractul de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea Pieţei Unirii. Finanţat prin intermediul Programului Operaţional Regional 2007-2013, proiectul avea o valoare inițială totală de peste 21 de milioane de lei cu o contribuţie nerambursabilă de 16,6 milioane lei.

La sfârșitul lui 2014, Primăria Oradea anunța că licitația pentru modernizarea Pieței Unirii fusese câștigată de către asocierea de firme Drumuri Orășenești SA, SC Electro Construct Sildac SRL, Porfido Edarte Conzortio Stabile, Europorfidi SPA, SC Insanrisa SRL și SC Gardener SRL. Valoarea adjudecată era de aproape 19 milioane de lei fără TVA, firma câștigătoare, depunând garanție de bună execuție până la semnarea contractului. Durata de execuție era de 12 luni.

În ianuarie 2016 fueseră realizate infrastructura (alimentarea cu apă, canalizare, curent electric, cablurile de pe clădiri postate în canalizaţii tehnice) şi, în cea mai mare parte, suprafaţa pietonală şi carosabilă, cu iluminatul ambiental, fântâni arteziene, decorative, ansamblul statuii lui Mihai Viteazul. Mai erau lucrări de detaliu, de finisaj la ansamblul statuar, pentru montarea corpurilor centrale la stâlpii de iluminat, de asamblat o parte din staţia de tramvai şi placarea soclurilor stâlpilor de iluminat cu plăci decorative.

„Fiecare fir de iarbă, copac, piatră, montaj este în garanţie timp de zece ani. Şi tot ce se întâmplă timp de zece ani se reface pe cheltuiala firmelor constructoare”, spunea viceprimarul Oradiei, Mircea Mălan. Din cei 29.000 de metri pătraţi, 3.800 au fost amenajaţi ca suprafaţă verde, 4.700 – zonă carosabilă, restul fiind suprafaţă pietonală. Lucrările au cuprins şi perimetrul din faţa Primăriei Oradea, aflată în vecinătate, cel din jurul bisericii Szent Laszlo, reabilitarea liniei de tramvai, cu o staţie nouă, şi o parte din strada Independenţei.

Pavarea Pieţei Unirii a fost realizată de o echipă de meşteri pietrari italieni. A fost executat din porfir (piatră cubică pe partea carosabilă şi dale de dimensiuni mari, până la 60×60 cm, pe partea pietonală), iar pe porţiunea centrală s-a folosit piatră trani, de culoare bej şi albă.

 

Schimbarea la față

 

Dincolo de detaliile tehnice, Oradea fiind singurul centru din România cu arhitectură de tip „Art Nouveau” (alături de orașe importante precum Barcelona, Bruxelles, Londra, Viena, Moscova) s-a lucrat foarte mult și la estetică. Oradea a fost „stricată” din acest punct de vedere pe timpul comunismului cu zeci de blocuri urâte de beton, construite lângă clădiri monument sau în locuri în care nu aveau ce căuta, așa că locuitorii erau sensibili la acest aspect.

„Scopul a fost de a identifica Oradea și valorile pe care le prezintă pentru Europa, în așa fel încât piața să fie utilizabilă zi de zi pentru cetățeni. Oradea transmite bucuria de a trăi, iar pentru un arhitect este fascinant să te implici în identificarea tradițiilor și posibilităților implementării spiritului națiunii. Prin elementele de arhitectură existente în noul proiect au fost unificate stilurile dominante ale Pieței Unirii și pentru a aduce proiectului o plusvaloare s-a pus accent pe evidențierea tradițiilor existente”, explica arhitectul Horia Gavriș, autorul proiectului tehnic.  

În prezent, din cei 29 de mii de metri pătrați ai pieţei, 3.800 sunt ocupaţi de zone verzi, 4.700 de metri pătraţi sunt destinați traficului auto, iar restul, pietonilor.

Comparativ cu aspectul pe care îl avea înainte Piața, situația s-a schimbat considerabil. Deși erau plantate flori și brazi, în zonele ascunse cu gard viu își făcuseră culcuș boschetarii. În orice zonă voiai să mergi, Primărie, Biserici, Pasajul Vulturul Negru trebuia să aștepți la cel puțin un semafor. În prezent mașinile circulă prin spatele Bisericii Sf Ladislau și prin fața Palatului Episcopal (se lucrează la suspendarea totală a traficului auto) astfel că orădenii și turiștii au tot spațiul la dispoziție pentru a se plimba sau a face fotografii. Mai mult, în Piața Unirii se desfășoară de câțiva ani cele mai importante evenimente ale orașului, centrul transformându-se dintr-un loc de tracere, într-un loc viu, de relaxare și petrecere a timpului liber. La asta contribuie și terasele cu aer occidental de la intrarea în Pasajul Vulturul Negru și dintre Palatul Episcopiei și Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae.

Schimbarea la față a centrului orașului se vede și în numărul tot mai mare de turiști, 160 de mii în 2015, 223 de mii în 2017. Anul trecut Oradea a înregistrat o premieră, pentru prima dată în istoria orașului, numărul de turiști a depășit numărul de locuitori. O altă cifră care dovedește că schimbările au fost de bun augur este cea a încasărilor din turism. Conform estimărilor Primăriei Municipiului Oradea, cei 223 de mii de turiști au cheltuit în Oradea cel puțin 6 milioane de euro. Cea mai vizibilă creștere a încasărilor este cea din industria hotelieră locală. În 2015, hotelierii au vărsat în bugetul local 330 de mii de lei, în 2016 suma s-a dublat ajungând la 720 de mii de lei, ea crescând și anul trecut, la 850 de mii de lei.

Banii intrați în vistieria Primăriei au fost ghidați spre alte proiecte și investiții. Cu ajutorul lor și a implicării cetățenilor, Oradea trece foarte ușor peste dezastre, cum este incendiul din Palatul Episcopiei Greco-Catolice, de la sfârșitul lunii august. Focul a afectat atunci peste 1.300 de metri pătraţi, iar unul din turnuri se prăbuşise. Imediat după tragedie, Primăria Municipiului Oradea a anunțat că, în urma discuțiilor cu Episcopia Greco-Catolică, s-a convenit ca imobilul să treacă în administrația municipalității care îl va reabilita și îl va transforma în centru cultural.

Tragedia a creat o adevărată emulație în oraș, aproape toate instituțiile de cultură desfășurând proiecte pentru strângerea de bani. Primăria și Episcopia au pus la dispoziție numere de cont pentru donații, iar la aproape toate evenimentele desfășurate în oraș s-au adunat bani. La jumătatea lunii septembrie se strânseseră peste 200 de mii de lei din donații, iar Consiliul Local al Primăriei aprobase alocarea a 500 de mii de lei pentru lucrări. Palatul episcopal a fost curățat de moloz și resturile distruse din acoperiș și urmează punerea în siguranță a zidurilor până la începerea lucrărilor de reconstrucție care, conform primarului Ilie Bolojan, ar putea fi făcute tot pe bani europeni.