Comuna Tinca este aşezată în partea de sud-vest a judeţului, pe ambele maluri ale Crişului Negru, Tinca, Gurbediu şi Râpa - pe malul drept, iar Belfir şi Girişu Negru - pe malul stâng. Suprafaţa comunei este de 12.829 ha, iar populaţia numără 7.474 locuitori, dintre care 4.972 români, 1.350 maghiari şi 886 romi. Prin anul 1800, Tinca a fost declarată oraş, devenind apoi târg de câmpie şi centru de plasă. După Primul Război Mondial, o delegaţie a tincanilor a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, exprimându-şi şi ei dorinţa de unire a românilor într-un singur stat. În grelele lupte ale celui de-al Doilea Război Mondial, mulţi tincani şi-au dat viaţa pentru eliberarea ţării, ca apoi să li se ridice monumente în localităţile comunei. În anii socialismului, readusă la statutul de comună, Tinca a cunoscut o anume evoluţie economică, dar beneficiile n-au contribuit nici la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, şi nici la dezvoltatea edilitară şi gospodărească a comunei. Iar anii de după Revoluţia din 1989, n-au reuşit să împlinească aşteptatele speranţe ale tincanilor, adâncind chiar lipsa de interes faţă de dezvoltarea generală a comunei, de la infrastructură la cerinţele vieţii culturale şi spirituale.
În această perioadă foarte grea, la conducerea comunei Tinca a fost aleasă, în anii 2000 şi 2004, în calitate de primar, d-na
LENUŢA CORNELIA OLIMPIA MERCEA.

Proiectele Primarului
x Reabilitarea şcolilor din Gurbediu, Râpa şi Giriş;
x Modernizarea drumurilor comunale;
x Construirea unui nou sediu administrativ;
x Canalizarea localităţilor comunei;
x Reabilitarea termică a Căminului Cultural Tinca;
x Construirea unui pod la Giriş, pe valea Rotăşel;
x Asigurarea condiţiilor pentru investitori.


Executivul şi Consiliul Local
Primar: Lenuţa Cornelia Olimpia Mercea
Viceprimar: Ioan Suciu
Secretar: Lazăr Iova
Contabil şef: Ana Iancu
Referent urbanism: Alexandru Luncan

Consilieri : Miklos Adalbert, Ioan Heveşi, Szabo Tiberiu, Ioan Balaj, Petru Ioan Moţiu, Cristian Popa, Ioan Bogluţ, Ovidiu Iova, Ionel Groza, Teodor Coste, Gavril Covaci, Petru Bunta, Cornel Silaghi, Teodor Maşcaş, Vasile Dan.


În sprijinul bisericii
"Am considerat că putem veni efectiv în sprijinul bisericilor noastre, contribuind la realizarea încălzirii centrale. În prezent, trei biserici ortodoxe au deja încălzire centrală şi urmează să achiziţionăm cazanul centralei termice şi pentru biserica din Râpa, desigur şi cu ajutorul enoriaşilor", precizează d-na primar.


Echipa de gospodărie comunală
Primăria Tinca se numără printre puţinele din judeţ care au înţeles avantajul unei formaţii de lucrători buni la toate - de la întreţinerea curăţeniei şi amenajarea spaţiilor verzi la reparaţii de tâmplărie, dar, mai ales, la lucrările în construcţii. O asemenea echipă a executat reparaţia capitală a unei clădiri comunale, aducând-o de la starea de ruină la condiţia unei şcoli perfecte, aşa cum arată acum Şcoala din Belfir. De fapt, fiecare edificiu al comunei cunoaşte, la nevoie, intervenţia benefică a echipei, primăriei convenindu-i să plătească forţă de muncă locală, în locul uneia din afara comunei.

Salubrizarea, în curs de realizare
Dacă preocuparea administraţiei locale pentru a asigura starea de curăţenie a comunei a fost şi îndelungată, şi anevoioasă, în sfârşit, poate afirma că se reuşeşte rezolvarea spinoasei probleme, o firmă specializată câştigând licitaţia. D-na primar e convinsă că, peste puţin timp, la poarta fiecărei case va exista pubelă, că autospeciale vor colecta reziduurile şi că Tinca, localitate aşezată la intersecţia a patru direcţii rutiere şi două de cale ferată, "deţinătoarea", ca să spunem aşa, a unui trafic de nivel urban, va fi un model de curăţenie şi frumuseţe stradală.

Parcul va fi emblema comunei
Dacă, la începutul anilor 2000, spaţiul din centrul comunei era un teren viran, unde creşteau bălării şi scaieţi şi unde cai, porci şi orătănii de tot felul se încurcau printre indivizi dubioşi, grupuri de amatori de băutură şi diverşi pierde-vară, astăzi spaţiul se poate numi parc, fiind împrejmuit, cu alei amenajate şi ronduri de flori. "Aducerea la această condiţie n-a fost simplă şi uşoară. Ce făceam ziua, peste noapte, se distrugea. Am pus pază, am ameninţat cu amenzi şi, mai ales, am refăcut mereu. Dar şi astăzi încă suntem departe de ceea ce dorim să obţinem. Vom ridica o frumoasă statuie, vom porni o arteziană, vom îmbunătăţi iluminatul, vom amenaja parc al copiilor, cu aparatura de joacă necesară, dar şi bănci şi mese cu jocuri de şah şi table pentru bunici, iar cealaltă parte a parcului va fi pentru plimbare şi odihnă. Cu ochii minţii îl văd deja aievea şi foarte frumos. Ca-ntr-un oraş", ne spune d-na primar.

La starea de sănătate a tincanilor veghează patru medici de familie şi trei medici stomatologi.
Iluminatul stradal, pe tot cuprinsul nopţii, este realizat în toate cele cinci sate.
În cartierul romilor s-a tras apă, s-a realizat iluminatul stradal, creându-se toate condiţiile pentru integrare socială, pentru un trai civilizat.

 

Definiţa succesului: Nu există "nu pot"!
"Născută şi crescută fiind în această comună, i-am cunoscut în cele mai mici amănunte necazurile şi problemele. Mai întâi, în casa şi ograda părinţilor mei, apoi, prin cunoaştere directă, ca specialist agricol, ca intelectual şi membru al comunităţii. În anul 2000, când m-am hotărât să candidez ca primar, ordinea priorităţilor mi-era stabilită. Şi oricât de greu mi-a fost în aceşti ani şi indiferent de dificultăţile întâmpinate, la toate am găsit răspuns şi soluţie, deviza fiindu-mi: Nu există "nu pot". M-am consultat cu oameni vârstnici, cu specialişti din multiple domenii, cu consilieri diferiţi şi astăzi am convingerea că am reuşit în tot ce mi-am propus", apreciază, fără falsă şi inutilă modestie, d-na Lenuţa Mercea, primarul comunei Tinca. Iar dacă e să urmăm ordinea priorităţilor, desigur că pe primul loc se află APA. "Am rezolvat-o, iar în acest an al cumplitei secete, noi, în Tinca, n-am suferit de lipsa ei, având apă la orice oră din zi şi din noapte."
A urmat punerea la punct a şcolilor, care pot rivaliza ca amenajare şi dotare cu instituţii din mari oraşe. "Dar se mai ridica o problemă - canalizarea. , mă întrebau tincanii, or, astăzi, pot să le spun: ", afirmă d-na primar, răspunzându-ne şi la întrebarea: "Când va deveni Tinca oraş?".
"Nu clasificarea în sine este importantă, ci situarea întregii infrastructuri şi suprastructuri la standarde urbane, dezvoltarea economică şi edilitar-gospodărească la un nivel ridicat. Spre astea tindem şi le vom realiza. Atunci, deci curând, va veni momentul Tinca", conchide d-na primar Lenuţa Mercea.

Apa - visul şi împlinirea noastră
Prima şi poate cea mai grea confruntare a noului primar Lenuţa Mercea cu dura realitate a comunei a fost lipsa apei. Aşezată pe malurile Crişului Negru, Tinca suferea de lipsa apei, de aici decurgând mari necazuri: în case - pentru oameni, în gospodării - pentru animale, în localităţi - pentru curăţenie şi starea de igienă. Spaţiul nu ne permite să cuprindem fiecare etapă, să ne referim la fiecare proiect, finanţare şi realizare a alimentării, dar reţinem că în aceste zile se va pune în operă ultimul proiect al alimentării cu apă a satului Gurbediu, astfel împlinindu-se în totalitate asigurarea cu apă a comunei, în fiecare sat, până la ultima casă. Acum Tinca are posibilitatea de a furniza apă potabilă şi pentru comunele învecinate.

Urmează canalizarea
Asigurarea alimentării cu apă impune necesitatea canalizării. Este obiectivul nostru următor, poate cel mai greu. Dar avem deja proiectul întocmit, este depus la minister şi avem ştiinţa că ne situăm pe prima poziţie pe ţară. Valoarea lucrării este de 40 miliarde lei de la Banca Mondială, la care se adaugă şi 4 miliarde lei ai comunei. Pentru că, pe lângă lucrarea în sine, mai trebuie modernizată şi staţia de epurare, apoi, instalate pompele necesare şi altele, considerăm că în 2-3 ani canalizarea va fi realizată în totalitate, apreciază d-na primar.

Şcoala, poarta viitorului
"Paragină este cuvântul care califica starea în care se aflau şcolile comunei la intrarea în noul secol şi mileniu. Era ruşinos, era dezastruos. Copiii noştri merită tot ce e mai bun, pentru ei şi viitorul lor, care e şi al comunei, trebuie să facem tot ce putem. Azi, după 7 ani de zbatere şi trudă, am reuşit. Am chemat specialişti, am făcut proiecte, ne-am ales constructori şi, astăzi, putem spune că suntem spre final. De exemplu, Liceul "Nicolae Jiga" poate rivaliza acum cu oricare din capitală şi ca aspect, şi ca dotare. La şcolile din Giriş şi Gurbediu am făcut acoperişuri noi, la Tinca am reabilitat o clădire veche, care, astăzi, e un superb edificiu şcolar, o lucrare similară facem la Belfir. Am primit finanţare de la Banca Mondială, de la Guvern, de la Consiliul Judeţean, dar şi noi, Consiliul Local, am contribuit cu fondurile noastre. Ne-am preocupat de realizarea încălzirii centrale, de grupuri sanitare în interior, de montare de termopane, de mobilier nou, de toată dotarea necesară. Dacă citesc în ochii tincanilor, ai părinţilor elevilor, mulţumire şi bucurie, aceasta este răsplata mea cea mai mare, şi mă declar, la rându-mi, mulţumită", ne spune dna Lenuţa Mercea, primarul comunei Tinca.

 

Vrem drumuri potrivit cerinţelor!
Prin comuna Tinca trece un drum naţional, trec drumuri judeţene, drumuri comunale, însumând foarte mulţi kilometri, atât în intravilan, cât şi extravilan. Sigur că tot la acest capitol al infrastructurii se adaugă şi străzile, cu trotuarele lor. Despre toate acestea, conducerea comunei are un punct de vedere foarte clar: "Suntem preocupaţi în grad înalt de întreţinerea corespunzătoare a drumurilor, dar obiectivul nostru principal este modernizarea lor, fără excepţie, în fiecare localitate. Vrem drumuri bune, de calitate, care să ridice comuna. Ele urmează."